a-berea-tiuni

Dati-mi un punct fix si am sa creez un univers de aberatii

Când lucrezi cu indienii

Deci… la locul de muncă din cooperativa sorosista interacționez extrem de mult cu indienii (ăia din India, nu Pieile-Roșii, să ne-nțelegem).

Deci zilnic, toată ziua numai indieni.

Și acasă, într-o noapte, fiu-meu s-o trezit pe la 5 dimineața, s-o dus la pipilică singur… (deja e mare Gropărelu’, ce știți voi!), și a greșit ușa de la camera lui și ne-am trezit cu el în pat, călare pe noi și buimac de somn.

S-o învârtit el oleacă prin pat până să-și găsească poziția (pumni și picioare în cap la tati, și mai ales genunchi în părțile moi) (more…)

7 lovituri, dă-i și tu!

Băi, deci eu o singură dată am avut o problemă la un film gay

Anul trecut, la TIFF, m-am dus să văd Ornitologul, un film al cărui trailer îmbina o sumedenie de elemente interesante: ornitolog, păsărici, peisaje, Portugalia; plus o gălăgie de premii luate la festivaluri mărețe.

Socoteala de acasă n-a prea avut mare lucru în comun cu cea de la cinematograf, pentru că filmul era ”de artă” – un pic ultra-dubios, alandala și prețios.

În film era, firește, și  o scenă gay destul de prelungă. (more…)

18 lovituri, dă-i și tu!

Actiunea se petrece intr-un sat de pescari

Pentru că doresc să insist un pic asupra postării de ieri, vă rog să o recitiți și să faceți un pustiu de bine. Cu cât puteți. E prea tânăr tânărul ca să nu ne pese.

Și vă las cu capodopera asta, pentru că am constatat cu stupoare că mai tinerii mei colegi nu numai că nu o știau, dar nici măcar nu știau cum îi cheamă pe domnii actori Marin Moraru și Octavian Cotescu.

Iar dacă mai aveți nițel până la pensie, ca mine (haha, maxim 30-40-50 de ani și sunt gata să încasez bani de la guvernul PSD!), sigur nu vă strică să revedeți acest sketch absolut fa-bu-los despre un sat de pescari.

PS: Mai am 7 luni până ajung acolo. Dar nu uitați să donați, da?

8 lovituri, dă-i și tu!

Un tânăr din Cluj are nevoie de ajutor pentru a scăpa de cancer

Niciodată postările astea nu sunt ușoare, dar nu ne dăm loviți, da? Luăm armele și luptăm până la final. Până învingem boala!

Adrian Vințan este un tânăr care a fost depistat cu cancer la piele. Singura lui șansă este adminstrarea unui medicament numit IPILIMUMAB care costă 75.000 EURO (4 injecții). Nu știu ce conțin injecțiile alea, presupun că praf de diamante de pe Pluto și cristale măcinate din Groapa Marianelor, dar conform testelor efectuate se pare că medicamentul ăsta este singura soluție (70% șanse ca boala să intre în remisie).

Ca să știți și voi de ce plătiți bani la Sănătate (și de ce vi se cere și Declarația 600), Statul Român nu acoperă tratamentul. Așa că… recurgem la bunăvoința românilor. Puteți dona cât puteți și cât vă lasă inima în următoarele conturi:

RO91INGB0000999903328604 – Cont LEI deschis la Banca INGB CENTRALA (pe numele Adrian – Vasile Vințan)
RO54INGB0000999907240698 – Cont EURO deschis la Banca INGB CENTRALA
SWIFT: INGBROBU (pe numele Adrian – Vasile Vințan)
Cont paypaladrian.vintan@gmail.com

Prietenii i-au făcut o pagină de Facebook, de pe care puteți afla mai multe detalii. Dacă aveți dubii, se pot oferi câte documente doveditoare doriți. Ce vă pot eu spune este că e prietenul unui coleg de serviciu, deci în ceea ce mă privește nu am dubii.

Așadar… dați (mai departe mesajul) și donați! Și să-i ținem pumnii să treacă cu bine peste asta și să ne spună mai apoi că e sănătos și și-a revenit și că nu știe cum să se revanșeze față de voi, că n-are cum, și apoi noi să-i spunem să stea liniștit, să-și vadă de fericire.

4 lovituri, dă-i și tu!

Cabinetul Dăncilă la depunerea jurământului

– Spuneți-i ministrului Dezvoltării să vină de îndată!
– Vine imediat, doamna prim-ministru. L-am convins cu greu să nu-și încalțe pantofii în cap și e pe drum.
– Unde e doamna Birchall?
– Sunt aici! Doamna Dăncilă, sigur jurământul se depune oral?
– Da, măi Ana, ce naiba! Carmen Dan, fată, ești?
– Da! Ce zici, făi Vasilico, mergem la jurământ cântând ”Înc-o dată/Cea mai fidelă fată”…? (more…)

7 lovituri, dă-i și tu!

Un boschetar scârbos

Îl știe tot cartierul: e cel mai scârbos boschetar, și zic asta cu toată mila față de condiția lui.

În primul rând că e-n toată puterea, e vânjos ca un bivol, ar putea sparge nuci între degetele de la picioare; dar toate încercările oamenilor de bine din cartier de a-l invita să câștige un ban cinstit ba cu dat zăpada la o parte, ba cu strâns frunzele din curte toamna sau vopsit un gard, pe bani frumoși, s-au terminat prost, pentru că nu-i place munca.

În al doilea rând, pentru că e boschetar, deci e clar că stă prost cu igiena personală; dar nu asta ar fi problema, ci faptul că are excremente în păr și pe haine mereu. Îl suspectez că și le pune dinadins ca să fie cât mai respingător.

În al treilea rând, l-aș fi bănuit de ceva afecțiuni neurulogice; dar omul e limpede la cap, coerent în discurs, la curent cu starea de fapt a României și poate purta absolut orice discuție. Nu e de nivel academic, dar este în stare să îndruge vorbe cu sens.

În al patrulea rând, este extrem și deranjant de insistent: nu te lasă-n pace până nu-i dai ceva. Un leu, un colț de pită, orice, el trebuie musai să plece cu ceva de la tine în buzunar.

Și, în al cincilea rând, e un porc nerecunoscător: după ce-i dai ceva, te bleastămă și te-njură și-ți vorbește urât și-ți urează carne.

M-a prins pe drum zilele trecute și m-a atacat, cu veșnica lui litanie, cu părul ud de la ceea ce lasă copiii-n scutece, cu privire agresivă și amenințătoare: (more…)

9 lovituri, dă-i și tu!