Tiganiada

Și au trecut cu bine prima zi și prima noapte, fără vizite de la urs, că am auzit că sunt și așa ceva prin zonă; și ne-am trezit dimineața cu greu, sau mai bine zis cu capul greu; și unii și cu vătămări altele decât psihotice! Și a trebuit să-i…continue reading →

Și deci am ajuns la Țiganiadă și am parcat în drum prăfos... și toate ATV-urile și grătaragiii de weekend au trecut pe lângă, s-au uitat lung la noi, apoi și-au făcut cruce ca să alunge Satana și au mers mai departe, cât mai departe de acești oameni fără Dumnezeu! Căci…continue reading →

Ce să vă mai spun, că după 40 de ani petrecerile de calibrul ăsta au urmări cu mult mai grele? Că a crescut nivelul discuțiilor de peste zi, că înainte vorbeam numai de gajici, despărțiri și divorțuri, și amu numai de prunci și uleiuri esențiale? Că unii-și fac cruce când…continue reading →

În prima noapte, am dormit toți ca bebelușii după belladonă (LE: NU DAȚI LA COPII AȘA CEVA! LA COPII SE DĂ ȚIȚI), și ne-am trezit după un somn bacovian, de poezie de bacalaureat (doamna Dăncilă, dacă citiți, este vorba de ”Plumb”; somn de plumb, știți? Nu, plumbul nu doarme, e un fel de-a spune... adică de a scrie; 'nfine, vă explic eu!). Orice mi-ați fi zis la ora aia de dimineață matinală, nu v-aș fi crezut Amor-amor-amor Și nu m-am trezit oricum, ci, tocmai când mă visam mai bulibașă, a răsunat valea de niște chiote stridente, ca de năvălitori nomazi tătari; și aoleo, și vai de noi. - Prrrr, bolilor! Ce-i, v-or fugit caii putere de la microbuz? - Mai rău! Și, într-adevăr, era mai rău; și, aproape printre plânsete sincere, am aflat dezastrul.…continue reading →