Căsătoria la olteni

Mă uitam la TVR 384-Internațional-Cultural, sau nu mai știu care, că-s multe canale tevereice.

Și era emisiunea ”Vedere cu olteni”, o știți, că toți vă uitați la TVR.

Undeva, în Balcani

Și un nene reporter intervieva cetățenii dintr-o comună oltenească, măi vericule, despre misterele căsniciei: da’ cum făcurăți, bre, de vă însurarăți?

Și erau acolo povești de viață la greu, pline de happening-uri rural-erotice.

Și o prinde pe o doamnă cu un juvete pe stradă și îi ia la întrebări:
– Și dvs. cum v-ați cunoscut, doamnă? Cum v-ați căsătorit?
– Păi, zice doamna, doream să-mi cumpăr mașină; că aveam 26 de ani și aveam ceva bănuți puși deoparte; și mă dusei la trenul dă București, să văd care-i piața; da’-n gară îl văzui pe el, și știam că are-o mașină de vânzare, așa c-am strigat la el: MAI VINZI, MĂ, MAȘINA AIA???
– Și dumnealui ce-a zis?
– Păi zisă hai să o vezi! Și mă dusăi. Și la el acasă era maică-sa, a’ bătrână… care zisă: măi fată, tu ai pe cineva? Și-i zisăi: nu… Păi și atunci, zice maică-sa a’ bătrână… păi nu mai bine rămâi tălică acia? Și ai și mașină, și soț, și-ți ții și banii???
– Așa a zis?
– Așa zisă! Și… rămăsei acolo, ce să fac, și ne luarăm!
– Hahahaha… face reporterul, buuuună asta!!!

Apoi, către domnul juvete, cu microfonul:
– Chiar așa s-a-ntâmplat?
La care domnul juvete răspunsă verbatim:
– Din păcate… chiar așa!

Și-apoi Dumnezeu să te ferească
De dragostea oltenească
Te usucă, te faci iască
Te bagă-n boala câinească
Te scoate la primăvară
Galben ca turta de ceară