păţanii

100% adevărate, eventual uşor (400%) exagerate.

Fals tratat de comunicare cu vecinii

Și, cum am tot adus la apartament gresii, șape, faianțe și parchet (stați liniștiți, dragi pesediști, e parchet din ăla de pus pe jos, nu Parchet de vă belea Codruța cu el), au intrat în curtea blocului mai multe feluri de tipuri de dube. Pe șoferii de dubă îi poți…continue reading →

Make Romania Great Again, dar nu la piață

Trec ieri prin piață și mă lovește vârful de lance al marketingului la români: băbuța smerită, cu batic și haine negre în temperaturi subsahariene. - Hai, maică, ia castraveții ăștia, să mă duc și eu acasă. Buimac de temperaturile de fiert creieri din ultima perioadă, sensibilosul din mine s-a trezit…continue reading →

Un cadou pentru dragul nostru coleg tocilar

Era ziua de naștere a colegului nostru drag după care s-au făcut absolut toate filmele americane cu tocilari de tip geeks și nerds. Ficior cumsecade și tare fain, amabil și săritor. Să trăiască, să fie sănătos. El e cel care-a făcut poza (sursa: habar n-am, Internet) Nu știam ce cadou…continue reading →

Ferească Dumnezău să n-ai mărțișor azi

Eram în autobuz, îmi duceam Gropărelul la școală; și tocmai mă rățoisem la trei adolescente care blocau intrarea în timp ce în spate autobuzul era gol, Doamne, cât mă pot enerva milenialșii ăștia, mai ales noua generație, domnule, păi noi nu eram așa, eu la 15 ani aveam casă și…continue reading →

Cred că femeia de serviciu mă place

Mă duc la toto la corporație, ca să... mno. Recunosc, pozele cu PSD-iști la duș mă impresionează Dau de femeia de serviciu care tocmai blocase accesul cu căruciorul ăla de detergenți și acid clorhidric și Zyklon B, că e dezastru ce lasă unii corporatiști pe la Salonul de Porțelan și uneori nici cu aruncătorul de flăcări nu o scoți la capăt.…continue reading →