Mă credeţi sau nu, dar şi eu am fost ofiţer sub acoperire

Acum câteva ore, Turcescu a anunţat, cu surle şi trâmbiţe, că a fost ofiţer acoperit. cover_me Asta aruncă într-o cu totul altă lumină toate luările de poziţie ale jurnalistului, cea mai importantă, după mine, fiind cea de la duelul final dintre prostănac şi marinar, în 2009 (parcă), pe care îl moderase. Ţin minte că mă plânsesem la vremea respectivă pe Twitter despre faptul că Turcescu îl tot întrerupea pe Geoană, şi cineva mi-a răspuns că, nelăsîndu-l să vorbească, de fapt îi făcea un bine, pentru că dacă l-ar fi lăsat să vorbească, ne-am fi dat cu toţii seama de cât de îngrămădit este mihaela-dragostea-mea (Gaboss, cred că tu ai zis asta). REUNIUNE REGIONALA - PSD - IASI Mulţumesc, Turcescule, că acum nu-l înjur pe ăsta Acum, dacă Turcescu mărturiseşte, e timpul să o fac şi eu, mai ales că aproape uitasem de aventura asta a mea cu SRI-ul. Aveam 15 ani şi pantalonii găuriţi la buzunare. România intrase în perioada aia cu inflaţie de 400% pe an, apăruse spectrul hâd al şomajului printre părinţii noştri, noi eram mai bulversaţi decât generaţiile anterioare şi problemele noastre nu aveau nimic în comun cu faptul că nu avem ultimul aifon.…continue reading →

Ce bataie am luat de la părinţi eu, mama şi tata

- Cea mai tare bătaie am luat-o când nu mi-am făcut cizmele cu cremă. Mai ţii minte? îl întreb pe tata. - Nu! zice taică-meu Gropăroiu. - Ştiu, au fost prea multe cafteli, n-am fost nici eu Maicul Terezul! zic. Plus că era a şaptea zi în care trebuia să-mi fac cizmele; şi am încasat-o atunci cu chiar cizmele alea nefăcute. Aia o fost într-adevăr o bătaie pe cinste! Şi apoi o trebuit de chiar să le fac cu cremă. Tu? - Apăi io... zice mama. Stă oleacă, se gândeşte. - Cred că cea mai zdravănă bătaie am încasat-o de la maică-mea pentru că mă lovise o bicicletă pe stradă, şi mă bătuse ca să casc ochii când mai traversez drumul.…continue reading →

Mama

Zilele astea, mama Gropăroaia e în oraș să se caute pe la câțiva doctori mai de la Cluj. Mama. Merge nievasta cu ea la spital, rezolvă totul, aflăm că suspiciunea noastră nu era fondată, mama e sănătoasă tun. Mama. Vin să o preiau de la spital și să o duc…continue reading →

La balconul din răzor stă pitit un vânător

Gropărelu' o intrat în concediu de la grupa mică de la facultate; așa că l-am dus în sejur la bunici, să se relaxeze niţel după stresul infernal cu grădiniţa. Cu puțin noroc, poate când vine înapoi știe și el o meserie, să nu mai tot ceară bani de la mine pentru fiecare scobitoare pe care vrea să și-o cumpere; că-s scumpe. În fine. Mergînd eu prin județul socresc în scopuri plimbăristice, văd la un moment dat o cușcă și un lanț - nu chiar de căsătorie; dar aproape - sub un balcon. Din cușcă se uita vesel la lume cel mai bun prieten al omului; ați ghicit, nu impozitul la Sănătate: unnamed Selfie cu umbra bloggerului în județul socresccontinue reading →

Cât de frumoase sunt picioarele vestitorilor de pace!

Acum câteva zile, mi-o apărut o aftă în fundul gâtului. O chestie din cauza căreia înghiţeam cu greu. Curios din fire ca o nevăstuică, joi seara, după ce nievasta şi pruncul s-au culcat, am scos o lanternă, m-am dus în baie şi am purces la investigaţii (am înghiţit lanterna aia de zici că era film cu Jenna Jameson). Afta arăta najpa: albă şi cam atât. No, zic; e clar, am boala secolului, cancerul de gât este galopant, mă voi zbate un pic în lupta cu boala, se va face campanie de lacrimi în blogosferă, voi mai strânge vreo 120 de lei şi nişte bonuri de masă să dau şpagă la doctori, apoi voi muri ca un câine, Doamne-ajută, să nu mă vomaţi niciodată.…continue reading →