- Copile! Ai grijă cu papițoiul ăla muțunache!
- Lasă copilu-n pace! zbiară soacra.
Mușcat de strechea serii, că atunci când ar trebui să meargă la culcare descoperă energii nebănuite (pe care altminteri nu le identifică dacă-l rogi să-și pună ciorapii la haine murdare), copilul Groparului îi arunca, turbat, soacrei papițoiul muțunache; soacra îl prindea, i-l arunca înapoi; iar Gropărelu' dădea ba șut, ba cu capul, ba cu cotul... cum se nimerea, mic Maradona de U Cluj CFR ce este el.
Iar papițoiul muțunache zbura prin toată sufrageria
living room, ba către lustră, ba către ghivece, ba către geam...
...am glumit, nu avem ghivece, că dupa aia sunt tentat să cresc altceva în ele, dar, orișicât, era periculos pentru cristalele noastre de Mediaș și olăria Wedgwood.…
continue reading →