Investiți în Romania, au zis ei

O firmă germană a participat la licitația pentru sistemul de taxare cu barieră a unui aeroport din România, o țară în care e bine să investiți. Normele europene cer să ai o evidență clară a căruțelor care intră-n aeroport Firma germană a venit cu o ofertă bună - costuri zero, doreau numai procentaj din încasări. Aeroportul a acceptat, Primăria și Consiliul Județean au aprobat, firma a montat, iar călătorii au aplaudat negreșit la fiecare aterizare de succes, oricât de tare vă ofticați voi pe pe Facebook. Legenda spune că, dacă închizi ochii, îi auzi și înainte de decolarecontinue reading →

Mitikă

Un investitor neamț (baștan din ăla de patron mogul adevărat, nu din ăsta de carton, cum mai sunt pe la noi) vine în delegație la Cluj ca să aducă setul nou de comenzi de la Sorosul lor suprem, firește. Fiind în perioada în care nu zburau atâtea WizzAir-uri prin toată Europa, omul a venit cu mașina: un Mercedes din ăla care și la mâna a patra valorează cât o casă. Poză de pe site-ul mamei ei Și, prins cu treabă și cu mintea aiurea, face greșeala fatală: își încuie cheia-n mașină. Chiar greșeală fatală!…continue reading →

Casa visurilor este cu totul și cu totul din sticlă

- Îmi doresc o casă ca un palat de cleștar! zise doamna, sigură că-l lasă paf pe arhitect. - Ca un palat de cleștar??? întrebă, paf, arhitectul. - Da. Cu totul și cu totul din sticlă. Să văd pădurea de alături și pășunea cu mioarele, să-mi strălucească soarele sfânt de pe cer și să simt ploaia cum își bate stropii ei de pereții mei! - Dar... știți... indexul termic, casa se va încinge vara ca o saună finlandeză, prețul încălzirii va fi iarna cât PIB-ul unui stat mic...…continue reading →

O zi absolut greșită

Era ziua nevăstuicii, și eu eram acasă, cu la fel de multe grade în obrajii aprinși de febră ca o băutură rusească. Și gemeam, pentru că eu duc răcelile la rang de rană de război. Trebuia să merg la medicul de familie după concediul medical; și ce-mi spun? Fiindcă tot era ziua nievestei (să-i trăiască, La Mulți Ani!), hai să rezolv și cu cadoul, că jumate era deja luat! Fac un mic ocol prin centru, iau cadourile, trec la medicul de familie și ajung acasă în 20 de minute! Dar viața, destinul și soarta aveau alte planuri.…continue reading →

Noi suntem români, mâncăm orice

Grecia. Concediu. Faună diversă atât pe plajă (ruși, englezi, ruși, nemți, ruși și români) cât și în apă (pești, ruși, pescuți, ruși, arici de mare, ruși). La un moment dat, pe apă apare un mic cadavru: un calamar răposase și plutea în voia lui Neptun unde-l ducea curentul. Practic, îl…continue reading →

Un sfat: nu te pune cu șoferii basarabeni

Cuvânt cu cuvânt din povestirea colegului Sasha, din Riepublicuățâ, pe care v-o reproduc aproape verbatim! Așadar: drumul Chșnău-Cluj, plin de basarabeni de-ai noștri care veneau voioși să se alipească la patria mumă. Între ei, o gașcă deloc mică (de vreo 9 zâduri de oameni - se știe că nu există basarabeni mici; numa-n Transnistria), ușor chercheliți și binedispuși, Doamne-ajută. Pentru că alcoolul face acid la stomac, oamenii scot pe drum din desagi mai o pârjoală, mai niște cârnăciori de casă, o slăninuță... mai rup o pită de casă, să bage la maț, no! Zurau firimiturile prin autobuz ca ninsoarea peste sinistrați; iar un damf de carne afumată învăluie perfid autocarul. Șoferul strigă la ei: bleaaaaa, da' nu mâncați în autobuz!…continue reading →