Grecia

Am scris asta pentru că poate vă ajută la cura de slăbit

Fix acum vreo lună eram în plin concediu în Grecia, ne pregăteam plini de entuziasm să mai atacăm o cină monumentală. Căci adevăr vă spun, burtica de concediu nu se face fără efort, iar economiile de peste an musai să fie prăpădite prin taverne şi birtoteci, altfel ce români am mai fi noi.


Nici n-are rost să vă povestesc de mâncare, a fost taifun în gură (more…)

4 lovituri, dă-i și tu!

N-ați cerut, dar vă dau: sfaturi de viață de la Groparu

Într-o vreme, soru-mea (și sora altora, că e soră medicală) din Jermanica lucra pentru o firmă care se ocupa de bătrânei, ziși și seniori.


Germania! Totul e perfect, minunat și nici nu sunt chiar așa mulți români

Mergea soru-mea (și a lor) la ei acasă, le dădea injecții și pilule, mai stătea cu ei un sfert de oră să le asculte ofurile, că nimeni nu-i vizita (da, uimitor, nici Jermanica nu e perfectă la nivel de relații inter-umane), și apoi mergea mai departe la următorul.

Ca-n viață.

Și, printre pacienții ei, era și un nene care fusese ceva patron de ceva – cafenea, pizzerie, ceva de genul. Și, ajuns la vârsta la care nu mai putea să se ocupe de afacere, dăduse cu firma de gard; căci nu ești patron adevărat dacă nu îngropi măcar un business.

Și or venit toate ANAF-urile nemțești și i-or pus poprire pe avuție și el o zis gata, bag picioarele, plec la azil, că și așa n-am pe nimeni, să-și ia Fiscul ce vrea în contul datoriilor.

Și soru-mea, în timp ce agenții fiscului îi tot confiscau lucruri de tot felul, l-o întrebat:
– Mein Herr, dar sunteți OK? Că ăștia vă răvășesc tot avutul.

Neamțul n-avea nici o treabă, râdea și glumea cu evaluatorii, și i-o zis soru-mii verde-n față:
– Ăștia pot să-mi ia ce vor ei, absolut tot; dar concediile, concediile nu mi le vor lua niciodată.

Cam așa e și-n viață, dragi cititori; că banii se fac greu și dispar extrem, extrem de ușor, orice ai face; și cu noi în groape nu luăm decât amintiri frumoase, că pe alea urâte faceți și voi cumva să le eliminați din sistem, hai, curaj.

Și, pe sistemul ăsta, Groparu mai pleacă o săptămână în concediu, tura asta-n Grecia, că acolo-l târăște nievasta și nu este chip de zis nu, că ordinul nu se discută. Și ce mai contează că nu mai are Groparu zile de concediu, că-și ia fără plată, și tot se duce.


Poza e din Cipru. N-ați zice, așa-i?

Și iată lecția de viață, dacă ați citit până aici: un an fără concediu fără plată e un an pierdut. Mă puteți și cita cu chestia asta, că cui îi mai pasă de copyright în țara asta.

Ne recitim peste vreo 8-9 zile, sau câte-or fi, că mi-i lene să calculez, fiți cuminți și nu mai inhalați lacrimogene de la jăndari!

6 lovituri, dă-i și tu!

Noi suntem români, mâncăm orice

Grecia.

Concediu.

Faună diversă atât pe plajă (ruși, englezi, ruși, nemți, ruși și români) cât și în apă (pești, ruși, pescuți, ruși, arici de mare, ruși).

La un moment dat, pe apă apare un mic cadavru: un calamar răposase și plutea în voia lui Neptun unde-l ducea curentul. Practic, îl trăgea curentul.

Plutind, ajunge până la o turistă care se bălăcea în voie; care, la atingerea defunctei cefalopodei, a scos din trahee un țipăt atâta de înfricoșător, că s-au spart niște pahare de cristal de Mediaș pe yacht-urile milionarilor ruși din larg; și turista a și fugit repede din apă, posibil direct în hotel și de acolo direct la aeroport și de acolo direct acasă, de unde n-a mai ieșit niciodată la plajă.

Un românache de-al nostru, observând cu ochi atenți întregul eveniment, a sărit repede la locul dramei, a pus gheara pe furiș pe arătarea cu tentacule și a mirosit-o îndelung; apoi, descoperind că încă nu se instalase rigor mortis și nici vreun miros specific de morgă marină, a luat-o cu sine până la șezlong și a băgat-o în sacoșa de plajă, printre crema de soare, ziarul Click! și chiloțeii de schimb ai iubitei sale.

Și, în seara aceea, cuplul de români a mâncat fructe de mare proaspete.

6 lovituri, dă-i și tu!

Ce mi-i Grecia, ce mi-i Cipru

Eram cu familia mea puțin numeroasă în Cipru, ne tot minunam de cât de verde-albastră e marea, de cât de scumpe sunt toate (1.7 EUR doza de bere la magazin!) și cât de departe suntem de pensie, mama ei de pensie nespecială și pilonu’ 2.


Vezi? N-o să-ți mai permiți asta după 65 de ani


…și nici asta!

Prânzeam la ceva tavernă-birt, îmi înmuiam non-stop mustața într-un pahar de vin alb ieftin (more…)

6 lovituri, dă-i și tu!

Concediu in Grecia, partea a treia

Ia mai lăsați-i în pace pe greci, cu siesta și tabieturile lor! Jos labele de pe ei! Să muncească pentru Europa asta cine-a inventat-o, nemții și olandezii și belgienii și nordicii, depresivii ăia care au numai femei urâte, prozaice și grase și proceduri pentru fiecare pauză de mers la toaletă. Lăsați-i pe greci cu relaxarea lor… (more…)

10 lovituri, dă-i și tu!

Asadar: concediu in Grecia, partea I: cat costă, cu adevărat, uleiul de masline

N-așa! Pentru că urlă mercurul în termometre, nu pot să nu-mi amintesc de concediul în Grecia, acolo unde Zeus făcea ghidușii cu fecioarele, de-l urmărea Hera (zeița, nu vopseaua) turbată ca la Cheaters, și unde practic tuturor zeilor numa’ la huța-huța le stătea gândul, așa cum stă scris și-n Legendele Olimpului: cum e CEO-ul, așa-s și manajerii.

IMG_0964
Înainte să treacă pe aici zeul cu puțulica în formă de Sad Smiley, stânca asta era virgină (more…)

22 lovituri, dă-i și tu!