Scoli fata dimineața, o pui să mănânce, nu vrea, o încurajezi cât poți tu de blând, îi cânți frère Jacques în trei limbi în duet cu Baby Shark, o speli, deși nici unui copil nu-i place să-i fie întinși mucii către ochi dimineața – traume.

Încerci s-o îmbraci, fuge prin casă, o prinzi, te joci cu ea un pic, apoi îi dai jos scutecul în viteză, fuge iar și se cațără în prunica goală pe pervaz s-o vadă tot cartierul, umple peretele de pișu, înjuri în gând ca-n trafic, o ții departe să nu bea apa de la mop, o îmbraci, în sfârșit – traume.

O încalți și ea urlă pentru că ea vrea sandala stângă pe piciorul drept, nu cum vrei tu, o ții de mână să nu sară peste balustrada din casa scării ca o căpriță, o mai iei în brațe ca s-o oprești să nu-și bage capul în butoiul din curte unde aduni apa de ploaie – traume.

O bagi în mașină, o legi aproape cu forța în scaunul de copii, că nu stă, și după ce o biruiești se apucă de pus buza, o liniștești un pic cu păpușa ei mov luată la promoție, apoi conduci ca un apucat prin traficul din Cluj și înjuri în gând ca-n trafic – traume.

Ajungi la creșă, o deshami din scaunul de copil, o iei în brațe și o duci la doamna educatoare. Presimțind că urmează s-o abandonezi ca un tătic escroc, Gropărica se lipește de tine ca semnătura de e-mailul corporatist. Cu greeeeeeu o desprinzi, i-o înmânezi doamnei educatoare și te pregătești s-o ștergi ca Usain Bolt numai să n-o vezi cum plânge ușurel.

Traume.

Doamna educatoare te strigă să te-ntorci și îi smulge fetei păpușa din mâini: nu e voie cu jucării la creșă.

Pentru că fie-mea se ține de păpușă ca înecatul de pai, păpușii i se smulge capul.

Fie-mea răcnește bariton cu soprană și rămâne sub șoc post-traumatic patru zile: tocmai a văzut prima decapitare din viața ei, nici măcar uleiurile esențiale de noroc și bunăstare nu o liniștesc.

No, astea traume!


În imagine: păpușă de tip Mărie Antoaneta

Și apăi se mai întreabă lumea de ce tăticii trec pe tărie de la o etapă încolo și mai și înjură-n gând – ca-n trafic.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 6 comments

  1. Nemulțumitu' Reply

    Să vezi traume cand te duci să iei copilul de la grădi iar tu ai mai sta de vorbă cu doamna educatoare, iar copchilu’ urlă el că vrea el la mă-sa. Bine, acu j-de ani, când eram tânăr. Și eu și doamna educatoare…

    • Zev Reply

      Nemulțumitu’

      Haios. Merita o teza doctorala, ‘Despre rolul copilului de gradinita in mentinerea integritatii si exclusivitatii relatiei matrimoniale in epoca moderna – instinct sau moralitate constienta?’

  2. Supermami Reply

    Dar când te duce mami la grădi și vine tati sa te ia? Super traume 🙈unde e mami? Eu plec acasă doar cu mami!😅
    Sau cochilu era în plină creație a unei picturi și educatoarea îl anunță că a venit mami să-l ia….cum a putut face așa ceva… și dai tăvălit pe jos in holul grădiniței 20min… printre alți copii și părinți…just traume😅🙈

    • Zev Reply

      Supermami, oarecum similar, imi povestea mama ca dupa ce ma desanta la gradinita, incerca sa fuga spre servici, iar eu ma smulgeam din mainile educatoarei, si strigam dupa ea ‘Mama, mama!’ – ‘Da?’ – ‘Dar la vara o sa mancam pepeni?’. Nu stiu cam ce ganduri avea mama in momentul ala, dar banuiesc ca si daca le-as sti, nu m-ar lasa Gro sa le fac publice. Asta se petrecea acum vreo 45 de ani. Some things never change, cum ar veni.

Leave a Comment

Your email address will not be published.