Tag: copii

Povești de groază cu copil mic

Salut, sunt Groparu, am 1 metru 85, aproape 90 de kile și încă îmi dau lacrimile de frică atunci când aud vocea lui fiu-meu că o strigă pe maică-sa din camera lui, în mijlocul nopții. Iar dacă mă mai și ridic să merg la el în cameră fără să aprind…continue reading →

De ce să cedăm pensionarilor locurile pe scaun în autobuze

Am tot citit şi răscitit şi răsrăscitit şi răsrăsrăscitit şi răsrăs... ştiţi voi: dintre toţi cetăţenii patriei, două categorii nu au dreptul, conform convenţiei de la Geneva, să ocupe locuri pe scaune în autobuze (tramvaie, troleibuze). Ryan Air Ba nici chiar în avioane! Aceste două categorii sunt: 1. Copiii mici. De ce am lăsa copiii mici să stea jos în troleu? Ei ce probleme au? De ce ar fi ei obosiţi? După cum bine se ştie, copiii au două moduri de funcţionare: hiperactiv şi somn. Ce să caute ei pe scaun?…continue reading →

Una scurtă cu Gropărelu’

Într-o frumoasă după-amiază clujeană, Gropărelu' se dădea pe leagăn. Da, pe leagănul ăla fain la care râvnesc toţi copiii; dar numai atunci când se dă cineva în el, pentru că atunci când stă nefolosit nu are deloc sex appeal. După ce a studiat problema să vadă dacă adulţii sunt atenţi,…continue reading →

No bun. Care copil mai vrea o pălincă?

Petrecere de copii: fata cea mare a naşului Greuceanu făcea o vârstă frumoasă, pre-adolescentină. Practic, îşi sărbătorea ultimii ani înainte ca Greuceanu să aplice străvechiul proverb chinezesc: "Nu armele ucid oameni; taţii fetelor frumoase ucid oameni!". Alături de "Nimic nu călătoreşte mai repede ca glonţul din puşcă de tată" (ăsta, dacă nu mă înşel, e proverb siamez). În fine. Deci acasă la Greuceanu, prunci care mai de care mai zglobii şi mai şturlubatici - aşa cum eram şi noi la vârsta lor. Gaşca era compusă din următoarii compuşi: vreo 15 fete şi un băiat.…continue reading →