Contează cum mori? Nu. Contează cum trăiești

Fratele meu, ce mai freamăt, ce mai muget cu dispariția Cristinei Țopescu! Aiaiai, țineți-vă de brăcinari cu cealaltă mână, că cu dreapta trebuie să vă suflați mucii apologetici, vai, cum a fost posibil să moară ea singură, cu câinii. Mai ales voi, presari de răhățel, insistați pe amănuntul ăsta cu…continue reading →

Ce trebuie să știm despre viitor, deocamdată

Înainte de a ne hotărî dacă scriem în glumă sau în serios despre vizita la laserul de la Măgurele (am creat un sondaj aici, lupta e strânsă), până se mai bezmeticește și bloggerul după o zi grea de luni, cu avioane și români prin avioane (”Hell is other people”, zicea Sartre), vă recomand 100% să vă uitați la filmul de mai jos. Începând cu ora 1:41:00, când intră în scenă, sub o pălărie, domnul Tom Raftery. PS: E-n engleză.…continue reading →

Premiile Gopo 2018: se bagă pumnul în gură cinematografiei?

Anul ăsta am privit cu detaşare şi fără patimă premiile Gopo, în care singurul film care mi-a plăcut cât de cât a fost Breaking News, al Iuliei Rugină. Dacă nu doriţi să citiţi cum mă dau eu critic de film, puteţi sări direct la ultimul paragraf, pentru că este ilustrativ pentru România acestui ultim an. Aşadar: fix filmul cel mai premiat de la Gopo 2018, "Un pas în urma serafimilor" (regie, producţie scenariu şi nu mai ştiu ce), a reprezentat, pentru mine, cea mai mare tortură cinematografică de anul trecut.…continue reading →