păţanii

100% adevărate, eventual uşor (400%) exagerate.

Clujeni, nervi în trafic, curva lui Dragnea

Era plin traficul de nervi, pluteau prin aer şi ne ieşeau pe nas şi ne ardeau gâtul ca emisiile de la o maşină Euro 3; pentru că la noi în Cluj nu s-au mai băgat bani în trasarea de linii pe carosabil de 50 de ani, iar ultima dată când am observat poliţişti de la Rutieră să facă ordine prin centru era când încă dirijau cortegiul funerar al lui Mihai Viteazu. Fireşte, situaţia asta durează de 5 ani, dar numai anul ăsta avem şi pe cine să dăm vina ("guvernarea Dragnea X 3 ne-a lăsat fără 20 de milioane de coco la bugetul oraşului, altfel trasam linii şi scoteam poliţia mai des, pe bune, bos"). În fine.…continue reading →

Ghid de supraviețuire în Mega Image

Intrasem în Mega Image învăluit pe nedrept de foame, o foame din aia de cursă lungă (cred că ce-ncearcă Groparu să vă zică acum este că a ținut postul Paștelui și ar vrea niște recunoaștere internațională pentru asta). Aşa de foame-mi era, că-mi venea să muşc casiera de frizură şi apoi să mă înfrupt din oamenii de la pază.…continue reading →

Sper c-ați Paște Fericit în 2018!

În seara de dinainte de Înviere am tras o ”mâță” în fața blocului de la socri cu copiii şi cu Gropărelu' de-am rupt condurii, ca Gică Hagi care dansează la nunta lui Maradona, Diego Armando. Groparu şi pruncii, deci. A fost ca-n copilărie: cu zbierete neîncetate şi stridente de ”dă,…continue reading →

Şi-am fost şi naşi de botez

Foto: Liane Metzler, Unsplash Şi-am fost şi naşi de botez! A doua oară în existenţa noastră pe acest pământ, aliluia, aliluia. Şi nu s-or crepat perdelele-n templu când am intrat în biserică; nici n-o fiert apa-n cristelniţă, deci posibil ca şi bunul Dumnezeu să fi fost preocupat cu alte treburi, poate-o fi fost la pescuit, că şi-aşa o fost dezlegare la peşte duminica asta. No; şi toate or fost bune şi frumoase, că ne-am întâlnit cu familiile hinilor, şi pe ăia care erau din Dej i-am confundat cu ăia din Reşiţa, şi pe ăia din Reşiţa cu ăia din Cluj; şi nici eu cu nievasta nu mai ştiam de unde veneam şi ce suntem, de fapt, dar ca să-i liniştim ne-am pupat cu toată lumea.…continue reading →

Posibil să fi fost implicat în ceva trafic de droguri. Sau de armament. Posibil

Eram în parcul de joacă din Grigo cu ficiorul şi cu nievasta, îl supravegheam cum aleargă ca nebunul şi numa' nu obosea, c-aşa-s ăştia micii: pacheţele subatomice de fisiune. La un moment dat, se apropie de familie un ficior dubios. Ştiţi voi, dubios din ăla gen care ascultă Gojira şi Subcarpaţi şi se droghează pe la Electric Castle. - Nu te supăra, ai cumva minute pe Orange? Nu am mai auzit expresia asta de exact 14 ani. Aprob pozitiv. - Îmi poţi da să dau un telefon? Scot telefonul şi i-l dau, deşi simt imediat că nevesti-mii nu-i convine situaţia deloc. Instinctiv nu-i convine, că ele au un al şaptelea simţ - ca maşina de spălat Whirlpool.…continue reading →

Iei oameni la ocazie, salvezi o lume

Degeaba am venit din Suedejia, dac-am plecat în weekend la Sibiu ca să mă văd cu foștii colegi din Generală! La numai 400 de ani de la absolvire (de-aia am fost mai puturos cu scrisul pe blog, după avioane și condus 200 de km Tibi Ușeriu era nimic în comparație cu mine). În fine! Puturos-neputuros, duminică am pornit înapoi cu mașina către Cluj. Am băgat gazolină în mașină la PETROM-ul dintre Sebeș și Alba și m-am distrat de un microbuz înmatriculat în Teleorman plin de suporteri fecesebiști giboni care veneau la Cluj pentru meciul cu CFR și strigau de zor în benzinărie ”CFR, mwe CFR!”, de se uitau civilizații de ardeleni la ei ca la - ce să mai! - giboni fecesebiști. Privire vieneză, așa aveau civilizații de ardeleni.…continue reading →

Blogger de succes, cerșetor de aeroport

- Astăzi vom merge la magazin, dar va fi o zi mai specială: NU-ȚI VOM CUMPĂRA NIMIC. O-nceput 2018 și una din rezoluțiile de care nu am de gând să mă țin anul ăsta este să nu mai arunc cu banii în stânga și-n dreapta (știți cum e: banii se fac greu și se pierd ușor). Și, pentru că nu-s bolund să reduc din beri și petreceri, m-am hotărât ca anul ăsta să-ncerc să-mi răsfăț mai puțin copilul, pe principiul ”un băiat am, ce rost are să cheltui cu el?”. Nu de alta; dar are camera full de jucării cu care nici nu se joacă, nici nu mă lasă să le vând pe e-bay, pe cenți prețioși.…continue reading →