Author: Groparu Nemernic

În rest, rămâne cum am stabilit

Ce, mă, s-o întâlnit Nesimțirea cu Bunul Simț și iară o câștigat Nesimțirea? Un coleg

Aţi încercat vreodată să convingeţi o maimuţă să mănânce cu furculiţa? Chiar dacă nu aţi avut ocazia, sunt convins că sunteţi de acord cu mine că e greu, mai ales dacă faceţi asta în faţa unui juriu de milioane de oameni şi tu eşti un fin expert gastronom, nu un dresor de maimuţe.…continue reading →

Ciocul lui Viorel

Când naşul meu, regele pavajelor, a plecat în Spania, împins de circumstanţele grele de la începutul anilor 2000, a locuit o vreme la Viorel. Viorel plecase din România pe la mijlocul anilor '90. Fusese printre primii români plecați în Spania, într-o perioadă în care toți voiau Germania, Austria sau mai balcanica Grecie. Și, deși fusese ceva patron prin România și avea peste 40 de ani, Viorel a lăsat totul în urmă şi a pornit de la zero, cu cei doi băieți ai lui, pe atunci la școala primară. S-a angajat la o fermă de pui și a pus osul la treabă: era cât un munte, săritor și dornic de a lucra peste program. Un sibian dat dracului, gospodar şi cu minte cât trei. În câţiva ani, a învățat limba cum trebuie și mintea lui de antreprenor l-a propulsat în postura de mână dreaptă…continue reading →

Şi, ţi-e foame la birou?

De regulă, 3 zile din 5 reuşesc, eu şi nievasta, să mergem la muncă cu papa în sufertaş. Este mai mult meritul ei, recunosc, deşi şi eu mai prăjesc mâncăruri sofisticate prin bucătărie (nu glumesc! pâine prăjită, omletă, ouă fierte, zacuscă unsă pe pâine - ba chiar şi cartofi natur şi pireu fac, fără greş!)…continue reading →

Şi, pentru că nu am mai avut scurte de multă vreme,

Să-ncepem postarea de azi cu un blogger dintr-o poveste de groază cu branduri: în ziua de Halloween, un blogger oarecare îşi pune pe fizic nişte tricou de la o campanie, nişte polar de la alta, se duce la operator să-şi plătească factura de telefonie la oamenii pe care-i cunoscuse la alte campanii, îşi umple apoi burtica cu nişte sos de usturoi şi nişte pulpici de la KFC (un alt preacinstit cadou pentru blogger), se uită la restul trupului său, apoi dă pe Twitter: "dacă nu-mi dă vreo companie o pereche de pantaloni, nişte adidaşi şi o geacă, ca să fie cercul complet, o să scriu de rău de toţi!!!"…continue reading →

Ziua în care mi-a venit să bat un primar

În weekend, am sărbătorit cu mult fast, ied la ceaun și vin alb încă un anişor din viaţa hinului - pe care-l sărbătorim cu mare drag de când a scăpat ca prin urechile acului de o intoxicaţia cu ciuperci care i-ar fi putut fi fatală. În acest scop, ne-am îndreptat către frumoasa comună Răşinari, de la poalele munţilor mei (ca să ştiţi şi voi: Sibiul are cei mai frumoşi munţi din lume, şi toţi munţii ăia sunt ai mei).…continue reading →