Delta Dunării 2018, partea a treia: distracţie da, capturi şabadabada

Şi... după ce a trecut episodul cu hoţul, ne-am petrecut următoarele zile bucurându-ne de viaţă, halind ca porcii mazăre, fasole, ciorbă de fasole, orez şi alte oleaginoase la ceaun (băi, tată, ce bunătăţuri...!). Cu carne şi cârnaţ la garniţă, o-nfulecat fiu-meu tot-tot-tot ce nu mănâncă acasă sau la after-school nici picat cu ceară. Și am prins și un răsărit de soare exemplar într-o dimineață, că corpul nu era învățat cu atâta somn, și într-o zi, pe la 4, mi-o dat deșteptarea; și după ce am agățat trei monturi de somn în ceva rădăcini, m-am liniștit și am rămas să gust liniștea aia de baltă care se trezește la viață, asezonată cu mulți, mulți țânțari, ceva mai frumos nu există. Şi-n rest... i-am arătat Gropărelului cum sar broaştele la şuvoiul de pişu dacă faci lângă ele, că-s sensibile la mişcare, şi astfel m-am asigurat că se va hidrata mereu ca să se distreze cu batracienii; şi mai şi face pişu în loc sigur, unde nu era în pericol să alunece în Dunăre. Ce mai, culmea fericirii, nivel de extaz - peste 9000.…continue reading →

Delta Dunării 2018, partea a doua: Hoţul

Eram în paradis! Deja pescuiam de 24 de ore, fiu-meu era în culmea fericirii, vinişorul era rece, mâncarea bună, peisajul mirific... Şi zero peşti, doar ce credeaţi voi? ...şi, pe la mijlocul zilei, apare o barcă de băştinaşi care dădeau, vesel, cu o singură vâslă, pentru că li se buşise motorul pe baltă. - Aveţi cumva şurubelniţe? Ciocan? Patent? Un kil de laser de la Măgurele?…continue reading →

Am aşteptat 8 ani momentul ăsta

Când mi-am adus aminte, am ieşit din casă desculţ şi gâfâind, cu privirile rătăcite, ca un apucat. Am luat săpuţa mică ferm în mâna dreaptă ca pe ciocanul lui Thor şi am scanat repede grădina până am identificat ghiveciul, cu precizie de rachetă balistică americană de la Desevelu'. Astă-primăvară, în…continue reading →

Pe culmi nebănuite de nesimțire

- De un an de zile aștept clipa asta! îi zic cumnățelului meu, la ora 5 dimineața, în timp ce sorbeam cafeaua înainte să plec la pescuit. - De un an? - De un an. Lacul ăsta și Delta sunt locurile mele preferate de pescuit; și le vizitez adesea în mintea mea când am o ședință mai lungă, când sunt pe scaunul de dentist sau când mă ceartă nievasta; acolo e refugiul și sanctuarul meu și sunt fericit când evadez. - Mno! zice cumnatul. - Și, îți repet, de un an de-abia aștept să ajung aici. De un an. Nici măcar nu mai contează că nu prind nimic, așa cum mă lăudam ieri! Biserică serioasă, caut prozelițicontinue reading →

Delta Dunării 2017, partea I

Plecarea de la Cluj: coropișnițe și râmă neagră în niște cutii, lipitori, râme roșii, viermuși, orice altă lighioană scârboasă de pe lume, boabe și arome, plus rucsac împăiat cu de toate, bețe de pescuit și scaun rabatabil... listă lungă! Ultimul de pe listă - ăla cu Omega 3, Omega 6 - e specific ardelenesco-românesc, pentru că otomani Și dă-i bice! Până-n Sibiu, la reîntâlnirea emoționantă cu sibienii, apoi până-n Brașov, la reîntâlnirea emoționantă cu medieșenii (sunteți gata, băi vacilor?), și apoi am purces mai departe în aventura anului. Cu o mașină ticsită, dar plini de voie bună, că eram veseli ca rațele. Pe drum, Dobrogea ne-a întâmpinat cu o vreme de basm. Intrarea în Mordorbrogea Și cu un pic de vânt. Vă rog mult să rețineți acest aspect, pentru că va deveni esențial în întreaga aventură.…continue reading →

Ajutor, ni se-mbată nevestele!!!

- Alarmăăă, iarăși vin ăia!!! - Care???? - Ăia! Ardelenii!! Nebunii!!! - Care nebuni? - Ăia care ne-mbată nevestele!!! - Ăia? - Ăia! Or să ne vină astea iarăși acasă în miez de noapte, agresive și pline de alcool, și or să caute ceartă și bătaie și or să strige…continue reading →

Cipru: la pescuit de ton în Mediterana

- 40 de euro, zice vânzătorul. Și poți duce acasă orice pește vrei. - Interesant. Și ăstalalt? - Ăsta e pescuit de ton. E 150 EUR. - Cam mult. Lasă că mă gândesc și vă sun eu. Am pus aceeași întrebare și grecului șchiop care ne vânduse excursia cu ”submarinul”: ce se poate pescui în marea asta? - Ton. 65 de euro, ma fren. - Ce? Nu 150? - Nici gând. Stai să dau un telefon. Singurul loc disponibil era în dimineața care urma. Adică peste 4 ore (!).…continue reading →