Părea o zi bună de mers pe lac. Părea…
– Tati, hai pe lac.
– Mă coptile, mi-i frică, dacă se creapă cu noi?
– Hai! Că mai sunt oameni pe gheață!
În caz că n-ați aflat, prin țară bate viscolul și Facebook-ul se eliberează de toate comentariile alea cu ”să-i văd acuma pe ăia care se plângeau astă-vară de caniculă!!!!!!!” Și sâmbăta asta ce tocmai o trecut eram pe malul unui lac înghețat bocnă din Cluj, din cartierul numit – normal – Între Lacuri. Pentru că nu e chip să ții Gropărelul în casă sâmbăta, că-ți mănâncă ficații și-ți bea ochii în timp ce recită incantații satanice de la Belzebut.
– Păi io văd, mă coptile… da’ io-s greu, că am pus osânză pe fizic sărbătorile astea.
– Haaaaaaai, taaaaaatiiii, haaaaaaaaiiiii….
Băi, are-un stil de a se miorlăi când vrea ceva…! No, hai, dacă vrea pruncul! Că no, de ce să folosim mintea prea mult? Ce dacă scrie că n-ai voie pe gheață, ne facem că n-am văzut.
Și intrăm cu frică – eu – și balerin pe gheață – el -, până-n mijlocul belții, țopăind voios.
Pe acest lac (sursă: ClujLife)
– Tati! zice Gropărelu’. Îmi dai bolovanul ăla să-l arunc pe gheață?
În banchiză era încastrat un ditamai bolochetroiul, zici că și-l pierduse Sisif. Îl aruncase careva, pesemne, și rămăsese captiv. Și lu’ fiu-meu îi place să arunce pietre din astea și să simtă cum vibrează lacul sub el și să i se facă frică.
Și mere Groparu, și încearcă să smulgă roca din ghețărie… degeaba… începe să dea cu bocancul în ea, s-o desprindă… și dă, și dă… și dintr-o dată…
…bâldâbâc! Pietroiul se bagă la scufund, împreună cu bocancul meu, într-o pârâială de iceberguri și stropeală de stropi…
…sare Groparu, sprinten ca iada, își trage odrasla din mijlocul lacului, în zbieretele de mămică ale nievestei, că măcar ea o avut mai multă minte să nu se dea pe gheață cu noi…
…ajungem pe mal într-un suflet, eu cu bocancul deja înghețat bocnă, speriat de zici că tocmai scăpasem de locomotiva asasină de la Copșa Mică, fiu-meu îmbujorat de emoție…
…îngân:
– Tulai, fiule! Ce era s-o mierlim!
Fiu-meu, încântat:
– Tati, mai faci o dată?
Du-te ma in pusca mea:)))))))))))))) Mi-au crapat buze…ochelarii, de atat ras.
Ha, ha… daca-l lasi sa priveasca la Camionagii gheturilor, pe History…
@ dede cati: :”>
@ Nemultumitu’: nu, că e fix în intervalul orar la care se difuzează ”Transformatorii”, și nu am cum câștiga războiul ăsta.
Moaș`ta pe gheață, cum ar fi spus bunică-meu! :))
L-o sfadit mama pe tata
Tananana
L-o sfadit mama pe tata
Recunoaste ca asta ar fi fost continuarea articolului! :))
băi … da! :)) mi-a plăcut faza .. întrebare întrebătoare: ai mai făcut odată?
@ George: apropos, știi că la Sibiu există Valea Moașei? Pe bune 😀
@ super_fotbal: e, se am leagă… că oricum aungi la sfădit, n-ai ce face.
@ Ciprian: Nu, că nu m-o mai lăsat sfăditoarea.
Domnule Groparu sa intelegem ca de atunci mancare rece si canapea ? 😀
Transformatorii astia is probabil ceva serial cu transformatori de telefon si de laptop. Probabil 🙂
@ americanu: greșit! Mereu e așa.
@ macgregor: îs din ăia de costă mult să-i cumperi, își pierd singuri piesele prin casă și apoi se țipă că trebuie alții.