Soacra mea nu poate sa stea linistita nici o clipa

Nu te poți pune cu destinul

Intrasem în weekend pradă unui optimism tonic care mi se-mprăștia prin celule: - PSD pierduse mai mulți parlamentari decât o hipopotămiță la ciclu, - alți doi membri marcanți ai PSD și-o dăduseră parte-n parte cu sticla de apă ca niște fetițe, ce mai, - iar evenimentul suprem a fost când... Mircea... ăăă, hai, vă las pe voi să ghiciți ce s-a-ntâmplat... Mircea Badea boxează cu umbra, și tot o ia în freză…continue reading →

Ne batem joc de valori: Ciomu, Burnei, Lucan…

- Ai auzit, tu muiere? - Ce s-aud? Ce-or mai făcut iarăși ăia? - Nu, că tura asta nu e cu Tăriceanu. Cică l-or reținut pe Lucan! - Pe Lucan? - Da, tu nievastă! Pe Lucan, mafiotul. - Ha! - Exact. Îți dai seama că o picat ca fazanul? Ăsta ar trebui băgat în pușcărie în primul rând pentru că a fost atâta de prost încât să țină 600.000 EUR în casă. Cash! (captură NCN Cluj) - Numai pe el l-au agățat?…continue reading →

Nordul României nu e România

Sunt în vizită la socri, de Crăciun: amândoi par a-și fi descoperit menirea pe planetă - cum să-l facă pe jinere să crepe de prea multă mâncare. Mai ales soacră-mea. Da, mai ales soacră-mea. Mă ghiftuie. Și nu numa' ea. Ci și socru-meu. Care mă îmbată des. Da'-mi și dă proteine. Gen: - Gropare, vrei piroști? - Ce să vreau? - Piroști! - Nu știu ce-s alea.…continue reading →

Cum sa alegi marimea potrivita pentru bocanci, varianta soacra-mea

Eram prin Țara Oașului, locul unde românii sunt tot români: dacă vecinul face o vilă mai mare ca a lui, oșanul își dărâmă casa, și-o face și mai mare cu două etaje, apoi îl cuțitează pe vecinul înfumurat și apoi pleacă să lucreze 40 de ani în Italia, Austria și Franța - în toate trei în același timp, că oșenii îs oameni vrenici. Ne aflam anul trecut la mătușa Țâca, pe care v-am mai prezentat-o și de care nu mă mai satur s-o public acilea pe blog, să vadă lumea ce mândrețe de tiurcă are ea: Matura Tica si chiurca (curca este, firește, proaspăt ieșită din ou)…continue reading →

Soacră-mea şi secretele kharmice ale numelui

Odată cu ziua de naştere a Delfinului imperial, pe la reşedinţa noastră de toamnă din Floreşti s-or succedat tot felul de părinţi şi socri, să marcheze evenimentul cum se cuvine: cu tradiţionalele jucării chinezeşti. După ce am deşărtat nişte păhăruţe cu licori în cinstea prinţişorului, am ieşit la plimbare cu oşenii lu' nievasta. Prin preafrumosul Floreşti. cai Blocuri şi cai. A-vai...…continue reading →

Unde-ți stau picioarele, acolo-ți va sta și soacra

Deci: eram la filmări la Posada prin Bragadiru, da? (mulțumesc și pe această cale Califului pentru păpică bună, Pepsi-ului pentru apă și sucuri și TNT-ului pentru livrări de papa cald, deși eram în weekend; o să vă scriu și cum o fost la filmări, că e de povestit - până atunci vă las cu câteva frumoase poze auraşmihăieşti, că tăt-tăt-tăt s-o crăcănat pe-acolo să pozeze cavalerii! În fine: eram la filmări, afară era frumos și era stres și alergătură. Și mă sună nievasta: - Alo! - Ordonați, să trăiți! - Ai sunat-o pe soacră-ta?…continue reading →