Piața imobiliară din Vaslui a depășit-o pe cea din Cluj: 42.000 EUR pentru o garsonieră

Mă dădeam navigând pe site-ul de executări silite al BRD-ului, uitând, naivul de mine, că doar pe site-urile de vânzări ale băncilor găsești locuințe imobiliare mai scumpe decât pe OLX. Vreți să vă dovedesc dovada? Iată, click pentru mărire! Deci 42k cocostârci pentru o garsonieră în Vaslui, asta nu e…continue reading →

Mai avem o şansă, poate ultima

Sâmbătă după-masa, ne strângem la Carpaţii Meridionali. Cu furci, topoare, coase şi târnăcoape, buldo-excavatoare şi dinamită. Aşteptăm până trece ultimul autocar cu pesedişti către Marele Miting pentru Democraţie. După ce au trecut toţi, ne punem pe treabă: prăvălim munţii peste drumuri, trecători şi pasuri, căi ferate şi căi aeriene. Aducem…continue reading →

Aproape că am desluşit secretul vieţii. Aproape

Tocmai mă reîntâlnisem cu Crivăţ prin Centrul Vechi, ne dădeam şi noi hipsteri bătrâni în spatele unei beri artizanale, 330 ml la preţ de salariu mediu din Zimbabwe. Şi discutam, ca băieţii, despre ce se mai alege de ţara asta: se fură ca la Olimpiade, traficul e prost, spitalele în budă, şcolile varză, strategii zero, oamenii sug, instituţiile nu-şi fac treburile, şi am menţionat că se fură ca la Olimpiade?…continue reading →

Pana prostului? Checked!

- Maşina asta consumă mai puţin ca Opelul nostru Corsa! zice nievastă-mea oricui ne întreabă dacă ne-am luat maşină. În ianuarie, una bucată cumnat din Italia şi-a înmatriculat în România Nissan X-Trailul şi l-a lăsat la noi până-n vară. Ce a făcut familia bloggerului ecologist? Păi, şi-a tras din ea maşină de weekend. În timpul săptămânii conducem maşină ecologică, cu motor mic, şi salvăm planeta; iar în weeked conducem tractorul folosit de votanţii lui Trump: motor de 2.2, o herghelie de cai putere, motor Diesel cu fum negru ca din pachebot - ce mai, îmi mai trebuie doar un CD cu muzică country şi un triplu cheeseburger cu o găleată de maioneză şi o bere la plastic. …continue reading →

Banc la bancul comunist

Dau, la heitărul de bloggeri Mihai Mateaş, peste acest banc absolut superb despre perioada comunistă (traducere gropărească):
În Republica Populară Polonă, un ţăran merge să-şi depună economiile la bancă, doară nu era să le ţină la salteaua Dormeo! Şi intră în sediul băncii de stat şi-i spune funcţionarului: - Salut, uite care e treaba, Wojtek... am 50 de zloţi pe care nu vreau să-i ţin la saltea, dar nu sunt convins că sunt în siguranţă nici la voi, în bancă! - Cum să nu! Avem aici un seif de nu-l poţi sparge nici cu tunul fregatei ORP Generał Kazimierz Pułaski. - Bun, nu de asta mă tem... ci de faliment! Dacă daţi faliment? - Dacă dăm faliment? E imposibil, suntem ţară socialistă! Dar, dacă dăm faliment, banca este numai o filială; sediul central este la Varşovia. - Păi şi dacă dă faliment şi banca centrală din Varşovia? - Tovarăşe, acest lucru este imposibil; dar, dacă totuşi se întâmplă, banca noastră este asigurată chiar la Uniunea Sovietică! - Păi... şi dacă dă faliment şi Uniunea Sovietică??? Wojtek îşi scoase ochelarii şi oftă. - Uite ce e... nu merită să pierzi ăştia 50 de zloţi numai să vezi cum dă faliment Uniunea Sovietică... ?
continue reading →

Poate, totuşi, strategia Veoricăi dă roade

Eram la Cora, adunam un cărucior de proteine pentru gulaş-sleş-tocana pe care l-am făcut în mini-vacanţa prelungită, şi a cărui singură legătură cu ce fac ungurii este dezacordul din chiar această propoziţie. Nu pun poze, pentru că bucătarii care ard tocana pe fundul ceaunului nu au vreme de fotografiat! Şi, când eram prin Cora şi mă zbăteam să completez  lista de cumpărături pentru 8 oameni, 4 copii plus un sugar plus un pui de boxer (pe care nu aveam voie să-l gătesc!), primesc mesaj de la nievastă să iau şi o pită mare, că aşa mănâncă ardelenii gulaşul prins pe fund, cu pâine, de-aia suntem noi aşa deştepţi şi plin de carbohidranţi.…continue reading →

La şiragul de nume ciudate de companii, să adăugăm şi aceste mărgele

După succesul fulminant înregistrat de Centrul Galactic de Epilare Definitivă Coquette, şi pentru că este foarte primăvară afară, iar eu n-am apucat încă să-mi pun usturoiul în straturi (şi asta chiar reprezintă o dramă!), astăzi o dăm scurt cu încă două monstre jumate de marketing inteligent. Cât de inteligent? Păi, de exemplu aceşti conducători auto, de la firma intitulată "Am sângerat"...…continue reading →