Author: Groparu Nemernic

Fotoreportaj: trei zile în Roma

Alte evenimente hotărâtoare în afară de experienţa de la restaurant din prima seară şi de eliberarea lui Adrian Năstase din puşcărie nu s-au petrecut în excursie; aşa că vă prezint un fotoreportaj, de data asta şi cu poze care te uiţi. Tittie Tittie -detaliu Dacă aveam asemenea sculpturi în bisericile ortodoxe, acum am fi condus noi lumea, cu patriarhul Daniel; plus că sigur nu mai ratam nici o slujbă de duminică. Oare ce-o fi vrut să zică artistul cu lucrarea asta?…continue reading →

Pe lumea asta nimeni nu te sapă mai bine ca muncitorii de la apă

Aveam de gând să continui periplul gropăresc prin Mascalzone Country, dar am aflat ieri una bună. Deci bună-bună! Aşadar: secolul XXI. Unii pregătesc prima excursie cu şcoala pe Marte, alţii construiesc insule în mare, în fine, nişte elveţieni care sigur fac sex cu ciorapii în picioare (nu mă întrebaţi de unde ştiu asta! că nu-mi divulg sursele) mai au un pic şi descoperă particula lui Chuck Norris Dumnezeu, şi în frumosul cartier Mănăştur din Cluj se ia apa. Vine o echipă de muncitori de la Apă înarmaţi cu furci, topoare, coase şi buldo-excavator, securizează perimetrul,…continue reading →

Lasă-mă, Papa, la Roma

Cred că Roma e cea mai nebună capitală în care am fost vreodată. Pe lângă ea, Bucureştiul e un mic orăşel nordic unde toţi localnicii sunt nişte pensionari politicoşi. Tura asta de Italie am plecat cu două idei fixe în cap: am încercat să nu mai halim chiar pe centru' centrului care e el centru (aşa cum ne învaţă travelgirls) şi să merem prin ceva muzee, că deja mă plictisisem de atâta renaştere şi antichitate greco-romană-italiană. Aşadar: ajungem în Roma, după ce ne-am râcâit cu greu sentimentul de vinovăţie că plecăm fără Gropărel…continue reading →

Social Media: până unde putem merge?

Apropos de postarea de ieri, în seara asta am avut o discuţie telefonică cu domnul Daniel. Domnul Daniel de la - aţi ghicit! - Daniel Taxi, firma şoferului care încerca să ne ia preţul dublu de la aeroport până în Floreşti. Azi pe la prânz, în timp ce postarea circula la liber pe interneţi, am trimis un e-mail la adresa Aeroportului şi încă unul la Consiliul Judeţean, în care îi rugam să-mi răspundă la întrebările din coada postării cu pricina. Apoi mi-am zis că, dacă tot îi înştiinţez pe unii, hai să-i înştiinţez şi pe ceilalţi: aşa că am sunat şi la Daniel Taxi şi, fără să le spun că eu sunt blogger şi că am scris deja despre ei, i-am înştiinţat ce am păţit cu şoferul lor. Doamna de la dispecerat mi-a zis că mă va suna domnul patron. Wow, mi-am zis. Şi m-a sunat chiar el. Ştia de postarea de pe blog, nu ştiu de unde auzise, nu este relevant. Ce am discutat:…continue reading →

Încet-încet, Clujul devine Bucureşti?

Propoziţie adâncă: oraşul Cluj are şi bune, şi rele. Şi atâtea-s de bune alea rele, că 100.000 de studenti vin aici anual, ca la Mecca; ba chiar ştiu cel puţin doi englezi care s-or mutat aici în oraş cu căţel, cu purcel, definitiv. Dacă era un singur englez, sau un englez şi un scoţian, sau un englez şi un irlandez, era nasol; dar, fiind vorba depre doi englezi sadea, vă daţi seama cât de oraş meseriaş este Clujul. Revenind cu picioarele pe pământ, existau în Cluj nişte chestii cu care luam mereu faţa oricărui oraş din România.…continue reading →