De ce urla copilul?

- Tati! Vezi de roşie! - Ha? - Vezi de roşie! - Ce roşie? Vrei să-ţi cumpăr roşie? - Nuuuuu! Vezi de ro-şie!!! Mă trec toate sudorile (vorba aia, o blondă se trezi într-o dimineaţă plină de sudori; după o juma' de oră, se treziră şi sudorii)…continue reading →

Orice se vorbeşte despre muncitorul român e adevărat

Era o vineri după-amiază frumoasă: păsările ciripeau, natura se pregătea de asaltul consumatorilor de bere la PET, iar Greuceanu, regele pavajelor, primi un telefon de la muncitorii pe care-i avea antamaţi la o lucrare: - Şefu', da' musai să vii aici. Musai. - S-o-ntâmplat ceva? - Păi cam da. - Vin imediat.…continue reading →

Am salvat brandul de țară

Azi-dimineață, lângă Consiliul Județean, o făptură stătea cu o hartă în mână și se uita la ea ca la niște rune. Întrucât prin peregrinările mele europene am fost imediat ajutat în asemenea situații de cetățeni nevinovați, m-am oprit și am întrebat-o în limba română ce caută. Mi-a răspuns în italiană…continue reading →

No bun. Care copil mai vrea o pălincă?

Petrecere de copii: fata cea mare a naşului Greuceanu făcea o vârstă frumoasă, pre-adolescentină. Practic, îşi sărbătorea ultimii ani înainte ca Greuceanu să aplice străvechiul proverb chinezesc: "Nu armele ucid oameni; taţii fetelor frumoase ucid oameni!". Alături de "Nimic nu călătoreşte mai repede ca glonţul din puşcă de tată" (ăsta, dacă nu mă înşel, e proverb siamez). În fine. Deci acasă la Greuceanu, prunci care mai de care mai zglobii şi mai şturlubatici - aşa cum eram şi noi la vârsta lor. Gaşca era compusă din următoarii compuşi: vreo 15 fete şi un băiat.…continue reading →