Nu se va schimba nimic după COVID, partea a doua
După cum probabil știți deja, familia gropărească a fost și este speriată de COVID și are încredere în medici, nu în savanții de Facebook care știu SIGUR că virusul nu există, că e o… (tobe!) făcătură.
Dar duminică, pe vremea aia turbat de frumoasă (au însălcâmit nebunii!)…
…am mers la o terasă unde puteam și merge prin pădure oleacă…
…unde aveam și priveliște…
…și unde aveam și ceva amintiri frumoase, cu nuntă de japonez cu mănăștureancă.
Și după periplul prin teritoriul RomSilva atacat de drujbe (nu există pădure fără cioate și fără PET-uri de Neumarkt!), ne-am așezat la terasă ca să ne bucurăm de o ciorbă de burtă, de o bere fără alcool (bleah!) și de o cafea proastă, ca să sprijinim sincer economia locală atât de greu încercată.
Chelnerița – amabilă, blindată cu mască și mănuși și dezinfectant ca o călugăriță cu apa sfințită la o reuniune de vampiri – ne aduce ciorba de burtă, chiar bună, deși cam puțină, dar no, poate suntem noi prea hrăniți prin cantine studențești… oricum, ce nu facem noi ca să sprijinim economia locală… și la a treia felie de pită ne-am dat seama că de fapt primisem pâinea pe care nu o mâncaseră alții înaintea noastră, uadăfac.
Felia asta era camuflată între celelalte. Un musafir anterior o degustase, sper că nu avea COVID
Aștept până primim cafelele… apoi îi atrag atenția chelneriței cât pot de amabil că pâinea e mușcată, ea face fețe-fețe, zice că le spune colegilor… mno, noi ne vedem de treabă, o fi o scăpare, ne zicem.
La final plătim cinstit, nu e stres.
Și mergem la mașină… și în timp ce ne îmbarcam, vine patronul. Cu X6-le regulamentar. Căuta loc de parcare cât mai în terasă. Îl găsește, oprește să coboare doamna soție (sau parteneră)… și în timp ce parca, doamna se îndreaptă către terasă prin spatele mașinii care parca.
Care mașină o lovește (!), că domnul dădea cu spatele, și nu o vedea, că se uita în cealaltă oglindă laterală.
Eu zbier din toate cusăturile: STOP!!! STAI!!!
Domnul șofer patron oprește mașina, doamna patroană scapă cu viață, ajunge în cele din urmă la terasă, în treaba ei.
Domnul patron coboară din mașină și începe să descarce ceva apă minerală din X6.
Ne ignoră, pur și simplu, că era ocupat cu Borsecul vieții, nimic, nici o reacție, deși mă uitam la el să văd care-i cinciul.
Scuze, bos, că te-am împiedicat să-ți calci nievasta cu mașina și poate să faci și pârnaie. E OK, ține-o tot așa, suntem decât niște clienți.
Poate-s eu prea sensibil, nu știu. Sau poate efectiv nu-i prea înghit pe patronii de terase cu X6 care urlă că moare economia și ei au nevoie de susținere, e fffff posibil să fie și asta, cine știe.
O să vezi asta pe tot mai multe note de restaurant, doar asta se schimbă 😀
https://www.digi24.ro/stiri/economie/restaurantele-din-romania-au-inceput-sa-aplice-taxa-covid-19-reactia-fiscului-1319802
Btw Gropare, îți zic eu că sunt multe (sau au fost, mulțam C19) restaurante prin orașul ăsta de multe stele, unde gândacii și șobolanii sunt clienți fideli. La câte un patron i-am zis, măi nene, când ți-am instalat echipamentul X, am cam găsit tot felul pe la tine. Reacția? AAaaaa, știu, dar nu e problemă. Aha. Deci mai punem unul pe listă unde nici mort de foame nu calc 😀
Ei, vezi din ce cauză am ănvățat să bag niște feluri de mâncare așa cum îmi plac mie? Și le fac pe alea și mi-e bine?
PS: Mai puțin mușchiuleț de vită ca la vă-zic-locul-când-mănânc-acolo-a-doua-oară, că e riscant să recomanzi.
Daa, dom’ Atti, dar omul e un animal social, chestiile astea sunt riscuri asumate. Am avut un Gigel, compliance officer. A gasit niste soboligozauri zburdand vesel printr-un cinematograf mare da’ mare, dintr’un mall mare da’ mare. Le-am dat ultimatum, daca Gigel mai vede UNUL, va inchid pe sase luni. Am facut bine, am facut rau? A mers, n-am mai avut dureri, dar oare cum poate sa fie data urmatoare? Si cum ma duc eu acasa stiind ca, cu toate bunele intentii, am trimis 80 de oameni in somaj? Si care e alternativa, expun clientii la boli? E destul de complicata treaba, Atti, all I am saying.
pe aici, prin UAE, nu se schimbă nimic nici in timpul Covidului
toti stau buluc pe unde e aglomeratie si nr cazurilor noi creste zi de zi
de bonuri si chitante nu e nimic notabil
atata ca unele farmacii numai au TVA iar parcarile sunt gratuite pana trece
Oh, well…
Cum sunt UAE-iștii și guest workerșii, sunt cuminți, respectă regulile, sau nu prea le pasă?
unii da, respectă, dar unii nu au de ales. stau in dormitoare câte 100-200 muncitorii construcțiilor alea înalte…
Patronii, mdeh!
AnduYY, lasa ca i-am vazut si eu pe guestworkersi din acelasi tari-sursa in Singapore. Sunt gregari cultural, stau bot-in-bot, umbla numai in grupuri de 20-30 de trebe sa aprinzi lanterna la 12 ziua ca sa vezi pe unde mergi cand treci printre ei. Asa sunt ei, nah.
P-aci preturile au scazut simtitor, cel putin prin zonele unde mai demult erau oleaca mai umflate, dar in rest totul e ok – oamenii se bucura de clienti, sunt cu gura pana la urechi (ceea ce mai demult nu era cazul).
Nu am avut niciodata probleme cu gandaci, mancare ranceda sau Doamne fereste bere stricata.
De cateva zile doar toate restaurantele sunt deschise 100% – pana acum au avut voie sa serveasca la “to-go” la geam, apoi doar bauturi fara mancare la terasa, apoi si mancare dar doar la terasa, iar recent au dat voie la servire si in interior. In continuare ospatarii si barmanii poarta masti de protectie (clientii nu).
Nu exista aberatie de “taxa de virus” – ci doar viteza la inlocuit berile proaspete pe masa, ca sa creasca nota – dar noi nu ne suparam de asta.
Dude, painea se cheama ca a fost ‘pre-loved’. Aspectul central aici este dragostea pe care cei dinaintea ta au avut-o fata de felia de paine in cauza, ca doar de-aia au tras o muscatura. Tu esti un om bun, nu poti refuza dragostea, in sensul filozofic, indiferent de forma in care soarta alege sa ti-o ofere. Deci trebuia sa mananci, cu credinta in dragoste in suflet, acea felie de paine, si daca avea ceva Covid, eh well, stiff shit, atat timp cat nu te cheargeuiau chelnerii. Si atat timp cat ai asigurare de viata, cat sa aiba MiniGro de un yacht sau ceva, si doamna Gro de o modesta linie de cosmetice bazata in Emirate.