O veste bună, una rea. Azi, vestea rea
N-o s-o mai lălăi, pentru că nu am ce introduceri pompoase să introduc.
Vestea cât se poate de rea din ultima vreme este că Vlad Ghișe, proful de geoagră de la Negrești care s-a luptat vreo 7 ani cu cancerul, a părăsit această lume cu fruntea sus, acum o lună. Am scris despre el aici și aici.
Donațiile voastre și gesturile frumoase făcute pentru el i-au mai oferit câțiva ani fantastici, și în numele familiei și prietenilor săi, precum și a experiențelor pe care le-a mai acumulat în perioada asta, vă mulțumesc pentru sprijin. A, și vă mulțumesc și în numele celor pe care i-a ajutat cum a putut, pentru că s-a simțit vinovat de cât de privilegiat este cu sprijinul primit și a dat și el mai departe în stânga și-n dreapta la alți colegi de secție și bolnavi (”nu pot să nu-i ajut, uite la mine cât noroc am și ei nu au pe nimeni!”, zicea).
Ultima dată când ar fi trebuit să-l vedem a fost când venise la Cluj la ceva tratament și m-a rugat să mă duc până la el cu Gropărica, să o vadă și el scurt prin geamul de la mașină. Nu am reușit – niște prieteni mă invitaseră la o vizionare privată de documentar, acasă la noi încă era haos mai mare ca acum (eram proaspăt mutați și încă găseam ciorapi și jucării prin oalele de fasole), iar Vlad mi-a spus, amabil și sufletist ca de obicei, să rămân acasă, că sigur am cu ce-mi umple timpul. I-am zis că sunt de acord să nu mă mai trambalez cu asta mică prin oraș, cu condiția să rămână sănătos cel puțin până data viitoare, ca să-i pot arăta fetica.
N-a fost să fie.
Rămâneți sănătoși și iubiți-vă apropiații cel puțin pe cât a iubit Vlad trenurile; pentru că Vlad a super-iubit trenurile cu o iubire din aia pură, și e păcat să nu-ți iubești apropiații cu iubire pură. Și dacă vă mai rămâne iubire, iubiți și trenurile, sau florile, sau ce altceva doriți să iubiți, cireșele! E fain să iubești cireșele.
Și, apropos de iubire și ca să încheiem într-o notă optimistă, în postarea următoarea o să vă comunic o veste megatronic de bună, că încă nu-mi revin; fiindcă îmi contrazice absolut tot ce am primit noi, românii, în plex în ultima perioadă și-mi arată, a mia oară, că nu, semenii noștri nu sunt egoiști și răi; dimpotrivă.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Să îl 🙂
e dureros si neinteligibil cand iti pierzi prietenii, am trecut si eu prin asta.
dumnezeu sa-l odihneasca in pace