Şi s-a dus şi Nokia

Nu sunt supărat: după cum am zis şi la plecarea Ursus din Cluj, este un proces normal: ne transformăm într-o societate în care sectorul terţiar (serviciile) vor domni, iar producţia se va muta, încet-încet până la complet, aiurea pe alte meridiane. Mai ieftine. Singura şansă: să producem chestii cu valoare…continue reading →

Un vis devenit realitate

Dormeam, rupt. În somn, deschid un ochi şi mă uit la ceas: este ora 6 dimineaţa. Adorm la loc. Dar gândul că e ora 6 nu-mi dă pace. Aşa că subconştientul freudian cu ID şi ego şi vis în vis în vis şi Inception îmi trânteşte un vis.…continue reading →

Linşaj

Deci: plecăm cu Gropărelul în concediu în Mallorca, una din insulele Balneare (io le tot încurc cu insulele căCanare), alături de Ibiza, Menorca şi cealaltă insulă. În noaptea plecării, Gropărelul n-a vrut sub nici un chip să adoarmă până pe la 1 noaptea, timp în care noi făceam bagaje şi ne uitam la el cum umblă în patru labe şi pune frână cu obrajii pe parchet şi URLĂ ca SMURD-ul. Linşaj. …continue reading →

Ce ai schimba la oraşul tău?

Deci: stai la pescuit de peşti. Te aşezi lejereanu în scaunul comod cu buzunar pentru bere, iei o sorbitură din licoarea rece, îţi reaşezi frumos pălăria pe bostan şi te uiţi relaxat la plută, care şomează niţel. Priveşti în zare la o lişiţă care zboară. Un nor trece ca melcul peste cerul de sticlă albastră. O adiere agită uşor papura. La un moment dat, inima începe să-ţi bată cu putere: pluta a luat-o la plimbare înspre stufăriş! Tragi cu nădejde, iar la capătul firului se zbate, vesel, peştişorul care-ţi îndeplineşte o dorinţă…continue reading →

Iarăşi plec!

Numai o săptămână, într-o insulă spaniolă. Asta dacă aud ceasul care va suna peste o oră, altfel mă fac de mândra minune prin blogosferă. Insulă cu soare şi plajă. Şi cu Gropărel. Şi nievastă, of cors. Aveţi grijă de voi! Că poate v-aduc o campanie faină între timp. Concediu plăcut,…continue reading →

Licitaţie pentru Zolty marca VisUrât

După cum probabil ştiţi, VisUrât a reuşit să ducă la bun sfârşit un mega proiect anul acesta: turul României pe două roate de motoretă (de fapt, 4 roate, dacă-l punem la socoteală pe Robert). A bătut toate judeţele României cu mâinile bine încleştate pe ghidon, a reuşit să nu ia nici o amendă şi să nu facă nici accident şi ne-a purtat într-o saga ce a ţinut purcoi de cititori cu sufletul la gură în timp ce-i citeam blogul pe parcursul a mai multe săptămâni. A scris despre fiecare oraş, locaţie, eveniment mai acătării în stilul său exhaustiv şi inimitabil şi a fiert în bătaia soarelui în timp ce era sigilat în costumul lui de motociclist, dar şi-a urmat planul cu o căpoşenie şi tenacitate de moldovean care dacă are chef să se ia la trântă cu otomanii, o face numai în timp ce-i înfrînge şi pe polonezi şi pe tătari în pauza de mic dejun. Asta cu o mână.…continue reading →