Explicati-mi si mie cum naiba

Vin seara acasă de la muncă și îmi pregătesc o cină ușoară, ca-n studenție, cu de toate ce-am putut aresta din frigider: - un ștampăl de pălincă (am mințit; vreo două, că niciodată nu am băut numai unul!) - zacuscă - roșii - jumeri - slanășiceapă - niște brânzică din aia putrezită, beșini franțuzești - o ridiche neagră. Întreagă + - o cană de lapte călduț, la final, ca să fie treaba oablă.…continue reading →

M-am autoinvitat si eu la consultarile de la Cotroceni cu Iohannis

Trimit și eu, ca omul, un e-mail la klaus.iohannis@präsidentschaft.ro, că doresc să iau parte la consultările dintre societatea civilă și domnul președinte... și primesc următorul răspuns: Stimată Frau/Stimate Herr Groparu, Vă mulțumim pentru mesajul dvs. Pentru a lua parte la consultările dintre domnul președinte și societatea civilă, vă rugăm să…continue reading →

Primul meu protest

De când eram mic, am rămas cu o traumă. Mă rog, mai multe, dar asta era trauma traumelor: nu puteam suporta mulțimile de protestatari. Nu puteam, și pace. Țin minte masele de revoluționari, în '89, care treceau pe lângă blocul meu, zile în șir; apoi s-au auzit împușcături zile în șir, pentru că la Sibiu s-a tras inclusiv după ce a murit Ceaușescu; și pa, dupa asta când vedeam mitinguri mă treceau frisoane reci, de parcă făceam baie în Oceanul Arctic în pielea goală în timp ce beam bere rece și mâncam înghețată.…continue reading →

Hai, Iohannis, fii barbata!

Salut, domnule Iohannis! Sunt eu, unul din cei care au pus umărul, atâta cât au putut, ca să ieși președinte. Și care am stat 4 ore pentru ca să te votez în fața consulatului român în loc să-mi beau cafeluța liniștit la hotel, în foarte frumosul city break în Barcelona.…continue reading →