De când eram mic, am rămas cu o traumă. Mă rog, mai multe, dar asta era trauma traumelor: nu puteam suporta mulțimile de protestatari. Nu puteam, și pace. Țin minte masele de revoluționari, în ’89, care treceau pe lângă blocul meu, zile în șir; apoi s-au auzit împușcături zile în șir, pentru că la Sibiu s-a tras inclusiv după ce a murit Ceaușescu; și pa, dupa asta când vedeam mitinguri mă treceau frisoane reci, de parcă făceam baie în Oceanul Arctic în pielea goală în timp ce beam bere rece și mâncam înghețată.

Și treceam mereu pe trotuarul celălalt.

Azi, fiind o zi specială (trei căzuți dintr-o lovitură de paletă de muște!) și pe principiul ”fă în fiecare zi ceva de care te temi” (așa m-am și însurat, de altfel), mi-am luat inima în dinți și am ieșit pe ștrase. Ascunzîndu-mi tremurul mâinilor cu fraze: jos toți! Facem revolucion! Hai, gajici, care vreți să fiți Ecaterina Teodoroiu?

Pentru că, din ce știam eu, fiecare revoluție are fecioara ei care conduce poporul către victorie la bustul gol, și de-abia așteptam să o văd.


Un sfat de viață cât o sută: urmați sânii (sursa) (și sursa sânilor)

Eram pe la vreo 100 de oameni în Piața Unirii  când am ajuns (pentru cei care nu sunt din Cluj – o piață din Cluj, pe nume Unirii), care strigau destul de anemic (v-am mai spus, lipsa de calciu ne va distruge neamul nostru DAC!!!). Am descoperit acolo vreo câteva zeci de prieteni și cunoștințe pe-acolo, unii cu care nu mă mai văzusem de ani buni. Îl văd și pe Mihai Goțiu, care nu conducea nimic: numai stătea, se uita și fotografia și zâmbea, de zici că eram copiii lui.

Și pe Lucian Mândruță, îmbrăcat în cea mai attention whore geacă a cuiva din piață, zici că era drumar asfaltator de noapte!

IMG_5286
Geaca lui strălucea suficient, nu mai era nevoie de reflector

Mulțimea începe să se miște. Plecăm din Piața Unirii pe strada Eroilor (pentru neclujeni: o stradă din Cluj căreia-i zice Eroilor), ne oprim, zbierăm iarăși! Dau în mulțime de Sergiu Crăciun, rusul al cărui bunic turdean (ca Andra) s-a stabilit în Rusia după război, iar el așa de tare s-a îndrăgostit de România, că vine în fiecare an aici și stă câteva luni! Și a învățat și limba română și a scris cărți despre România.

Și la noi în Rusia a avut loc un incendiu într-un club acum câțiva ani, au murit 150 de oameni. Dar la noi nu și-a dat nimeni demisia. Plus că asemenea demonstrații nu vei vedea în Rusia niciodată. România este mai bună ca Rusia!

Ajungem la catedrală, după ce mai devreme se scandase ”Daniel, Daniel, Du-te după Viorel”! și ”Vrem spitale, nu catedrale!” Mă ia așa o gheară la ficat, gândindu-mă că poate ne apucăm să-i porcăim pe preoții care stau înăuntru, că-i persecutăm gratuit, numai pentru că există, și că vor plăti ei oalele sparte de Daniel. Din fericire, n-a fost cazul.

Lângă prefectură, oroare! Un BMW cocălăresc cu numere de Gorj (”județul lui Ponta!” chicotesc cei din jur) este prins în mulțimea de demonstranți. Cum demonstranții nu dau semne să se grăbească (ardeleni, de!), BMW-ul încearcă să forțeze nota și să iasă din încercuire. Cineva-i aruncă niște ceai? cafea? pe parbriz. Șoferul are prezența de spirit să nu iasă afară, continuă să forțeze și scapă din încercuirea vrăjmașă. Cu bine.

IMG_5304

La prefectură, delir! Se scandează minute lungi, autobuzele blocate claxonează la unison, manifestanții aplaudă și aclamă… până bubuie o petardă. Se strigă: ”fără violență!”

IMG_5306

Apoi se merge către primărie.

Pe Memo (pentru non-clujeni: o stradă din Cluj care se cheamă Memo, după numele unui roboțel din desene animate) se aude o sirenă: ceva ambulanță gonea către spitale. Ați văzut vreodată 4000 de demonstranți făcînd culoar instantaneu pentru ca să treacă ambulanța? Băi, fascinant!

Se ajunge la BCU, se ține din nou un moment de reculegere. Apoi lumea scandează din nou, se agită steaguri, se ridică pancarte.

Tura viitoare o să vin la protest cu ciorapi mai groși, chiar dacă la fel de desperecheați; că mi-a fost cam friguț. Pentru că o să-l rog pe bunul meu prieten Mirel Palada să-și convingă Victorașul să-și retragă demisia ca să și-o mai dea o dată, că se pare că România s-o simțit bine când o plecat pesedelul ăsta rău de gură.

Acum așteptăm ca numele paginii de Facebook www.facebook.com/VictorPonta să se schimbe în www.facebook.com/PariuriSportive sau www.facebook.com/jocurionlinegratis!

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 12 comments

  1. ady Reply

    Nu mai rade (foarte tare) de non-clujeni, ca m-am uitat ca vitica la poarta noua la tipa care mi-a zis “pe Memo, mai sus”. Norocul meu ca-s insistenta si ea a fost rabdatoare si mi-a raspuns iar “da, pe strada asta, in fata, de dreapta”. (Da, cautam donuteria. 🙂 )

  2. Nemultumitu' Reply

    ” … bunul meu prieten Mirel Palada…” pe bune ?
    Io mă gândesc că ai uitat să pui “prieten” între oareşce ghilimele…

  3. Groparu Nemernic Reply

    @ ady: cum, numai clujenii stiu ce inseamna strada Memo????
    @ marius: asa-i?
    @ Nemultumitu: ai dreptate, trebuia sa pun ”foarte bunul meu prieten Mirel Palada”.

  4. Nemultumitu' Reply

    @ Groparu… “foarte bunul meu prieten Mirel Palada” … bag de seama ca este tot una cu cel care anul trecut spunea : “Cum apare câte un subiect politic care învârtoşează spiritul bejboinic în opinanţi, de zici că-i catastrofă şi dezastru mondial, cum mai scot capul câte doi-trei-zece-douăzeci, depinde de intensitatea subiectului, de bezmetici acoperiţi de pe lista mea care îşi fac seppuku comunicaţional şi trântesc cu cuvintele anti-guvernamentale în baltă propagandistică la mine pe wall. Şi uite aşa mai frigem nişte purceluşi anti-guvernamentali la proţap şi le dăm block şi mai bem o bere în cinstea sufletelor răposaţilor care nu mai este. În seara asta era unul care acum era reporter la Gândul, iar inainte fusese la Hotnews, şi care făcea clăbuci cu spume la mine pe pagină. Ce plăcere să-l execut electric! Câta îndemânare am să omor prin blocare ziariştii obiectivi, deci anti-guvernamentali. Pufoşilor, nici nu ştiţi câtă plăcere îmi provocaţi”.

    Purtator de cuvant al unui prim ministru fiind !!!

    Iar la un an distanta anunta pe blog:
    “Deci vrem capul lui Moţoc! Cine e de vină? Ăla să plătească! Dar nu numai ăla, că toţi sînt vinovaţi. Huo Piedone. Huo Oprea. Huo Daniel, că n-ai zis ce trebuia şi n-ai fost unde trebuia. Huo Arafat. Huo Ponta. Huo toţi. Stai aşa. Stai un pic. Ce are Ponta cu tragedia de la clubul Colectiv? Păi are. N-are direct. Dar are. Că nu are bască”.

  5. Groparu Reply

    @ Nemultumitu’: si tu amu, in loc sa vezi ce scrie zilele astea cand prekinul lui cel mai bun Victoraș Viorel ajunge la pubela si sa te distrezi… îl heitărești aici… ntz… d-aia nu mere bine România!
    @ Gabi: și numa’ ca să-l auzi pe Groparu că iară se scuză că nu și-o citit mailurile, și tot merită!

  6. Turambar Reply

    Cit curaj, pufosule drag, sa declari in fatza hoardelor dezlantzuite ca esti prieten cu pufosul de Palada. Nu credeam sa ajung sa fiu mindru ca-s pretin cu un antiguvernamental. Ardelenii astia… 🙂

  7. Groparu Nemernic Reply

    @ Turambar: niciodata nu m-am dezis de tine! Oricum, tu ai avut initiativa, cand ai declarat sus și tare la RomaniaTV ca am stat odata la un ceai de prună… no, aia treabă!

Leave a Comment

Your email address will not be published.