Veneam acasă rupt de oboseală, aşa cum stă bine după o zi de luni. Venisem cu un rechin (nu, nu prekin; ci rechin), că maşina e la reparat de vreo săptămână şi io mai nou fac naveta – da’ nu aia de bere.

Înainte să ajung acasă, mă opresc la magazin să iau de papa sănătos pentru familie: cârnaţi Bicaz, parizer unguresc din ăla bun şi nişte ceapă cu pită cu iaurt, să mâncăm pe ziar.

Ies afară şi dau de singurul vecin de care mă feresc ca de noi împrumuturi: beţivul pensionar de la parter, rupt de praştie ce era, mirosea a nişte distilerii olteneşti, mereu cu chef de vorbă, mereu afumat rău.

– #¤ER%&/(UJ)KI, mă salută el, gâjâind din gâţi.
– Bună sara! strig eu cu voioşie, şi sprinten nevoie mare mă dau din calea lui şi mai că o iau la sănătoasa către scara blocului.
– Staaaaaai! zbiară el, şi mă înhaţă de-o areapă. Ce faci?
– Mă duc cătă căşi! zic. Hai că mă grăbesc!
– Când merem la pescuit?
– Ha? zâc io.

De unde naiba ştie beţivu’ Floreştiului că io dau cu viermuşoru’ la umezeală?

– Îl lom şi pe Cristi de la etaju’ unu! zice el.

Io nu prea-mi ştiu vecinii, că mă cred mai bun decât ei (ei îs offlineri).

– Nea… zic io, şi-mi dau seama că nu ştiu cum îl cheamă. Deci io nu prea pot veni la pescuit! zic.
– Ha? Da’ di ce? întreabă.
– Păi un’ să merg! Că am copil mic acasă! Păi cine îi dă ţâţă? glumesc, şi râd tot io.
– Ha! Aşa-ţi trăbă, zice el, dacă te-o mâncat în cur.
– Nu hi nebun, răspund io la aşa o grosolănie, că nu-n cur te mâncă să faci copii. Hai că tre’ să fug! Familia mea depinde de haleala asta! Sănătate, Doamne-ajută!

Mă iau şi mă car. Plm, zic io, ar fi ultima persoană cu care aş mere să mă duc la pescuială! Mai bine stau acasă şi gătesc reţete cu linte roşie, zic.

Ajung în casă, îmi însuşesc o mină posomorâtă destul de convingătoare. Intru, rutina de rigoare: pupat nevasta, pupat ăla micu; pişcat nevasta, pişcat ăla micu; muşcat nevasta, muşcat ăla micu. Mă pun la TV, trist ca un menestrel.

– Ce-ai păţit? mă întreabă nievasta.
– Nimic, răspund. Absolut nimic.
– Hai, no! S-o întâmplat ceva?
– Apăi… nu, dă-i pace.
– Te rog frumos să-mi zici, zice ea.
– Apăi nu vreau să te amărăsc şi pe tine, îmi scuip eu afară ipocrizia.
– Hai, no! Zi-mi!

De femei nu poţi ţine nimic ascuns! Măcar cardul dacă am reuşi, noi masculii, şi lumea asta ar fi un loc mult mai bun.

– Ce să-ţi zic, tu! Că iară am refuzat o invitaţie la pescuit? Da? Asta vrei să auzi?
– …
– Na! Să vezi şi tu câte fac pentru familia noastră!

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 24 comments

  1. nebunia Reply

    eu ma duc la pescuit, mai multe pentru conversatiile de le fac acolo… daca prind sau nu vreun pestisor, asta e… asa ca si eu as fi ocolit un mers la ” dat cu viermuşoru’ la umezeală” cu un astfel de individ…

  2. tac'su Reply

    Foarte bine Gropare. Familia trebe protejata, pentru ca este celula de baza a societatii. Ce lula mea. 😉

  3. Elena Toma Reply

    Ce “grea” renuntare, la o asa partida! Si ce tehnica pregatitoare! Trebe sa o aplic si io cand mi-o veni chefu de dat cu batu’ in balta. 👿

  4. Ursuletulgri Reply

    =)) Cat sacrificiu de sine cari dupa tine in fiecare zi. Tare impovarat trebuie ca te simti. Si ia zi tu Gropare, a fost confortabil presul de la usa in noaptea cu pricina?

  5. ion ion-romanul care nu face politica Reply

    Gropare ai observat ca vecinu nu a precizat ce pescuieste? Soamne, pestoaice….. ;;)

  6. Ion a lu' Ion Reply

    Apropos, pestii aia din Delta n-au avut “sarme” prin ei ? Ca eu am patit-o :(…

  7. coolnewz Reply

    ce cina romantica ar merge pe ziarul ala! Ha! Haha! Hahahahaha! Ah! uitasem ca ar merge o fata galbena aicisha cum ar fi asta =)) cina sau asta =)) , sau asta =))

  8. pepe Reply

    Aaaaaaaa, am uitat. Tu te duci la pescuit numai cand te trimite nevasta. Mai bine zis te implora sa te duci in delta. Daaaaaaaaaaaaaa, si marmota……

  9. Groparu Reply

    @ pepe: asta o fost avanpremiera. Las’ ca vine ea rugandu-ma sa plec… si ghici ce voi face!
    AMR 7 luni.

  10. Obi Two Kenobi Reply

    Vezi ca te-a si crezut. Si i-a fost si mila de tine. Si daca vrei pescuit, pregateste si cardu’, ca-i trebe Groparessei tzoale si pantofi noi. Bai za uei, cum ti-ai aratat in plan material recunostinta ca ti-a dat un mostenitor?

Leave a Reply to MadMike Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *