O partidă de pescuit ce nu a mai avut loc
Veneam acasă rupt de oboseală, aşa cum stă bine după o zi de luni. Venisem cu un rechin (nu, nu prekin; ci rechin), că maşina e la reparat de vreo săptămână şi io mai nou fac naveta – da’ nu aia de bere.
Înainte să ajung acasă, mă opresc la magazin să iau de papa sănătos pentru familie: cârnaţi Bicaz, parizer unguresc din ăla bun şi nişte ceapă cu pită cu iaurt, să mâncăm pe ziar.
Ies afară şi dau de singurul vecin de care mă feresc ca de noi împrumuturi: beţivul pensionar de la parter, rupt de praştie ce era, mirosea a nişte distilerii olteneşti, mereu cu chef de vorbă, mereu afumat rău.
- #¤ER%&/(UJ)KI, mă salută el, gâjâind din gâţi.
- Bună sara! strig eu cu voioşie, şi sprinten nevoie mare mă dau din calea lui şi mai că o iau la sănătoasa către scara blocului.
- Staaaaaai! zbiară el, şi mă înhaţă de-o areapă. Ce faci?
- Mă duc cătă căşi! zic. Hai că mă grăbesc!
- Când merem la pescuit?
- Ha? zâc io.
De unde naiba ştie beţivu’ Floreştiului că io dau cu viermuşoru’ la umezeală?
- Îl lom şi pe Cristi de la etaju’ unu! zice el.
Io nu prea-mi ştiu vecinii, că mă cred mai bun decât ei (ei îs offlineri).
- Nea… zic io, şi-mi dau seama că nu ştiu cum îl cheamă. Deci io nu prea pot veni la pescuit! zic.
- Ha? Da’ di ce? întreabă.
- Păi un’ să merg! Că am copil mic acasă! Păi cine îi dă ţâţă? glumesc, şi râd tot io.
- Ha! Aşa-ţi trăbă, zice el, dacă te-o mâncat în cur.
- Nu hi nebun, răspund io la aşa o grosolănie, că nu-n cur te mâncă să faci copii. Hai că tre’ să fug! Familia mea depinde de haleala asta! Sănătate, Doamne-ajută!
Mă iau şi mă car. Plm, zic io, ar fi ultima persoană cu care aş mere să mă duc la pescuială! Mai bine stau acasă şi gătesc reţete cu linte roşie, zic.
Ajung în casă, îmi însuşesc o mină posomorâtă destul de convingătoare. Intru, rutina de rigoare: pupat nevasta, pupat ăla micu; pişcat nevasta, pişcat ăla micu; muşcat nevasta, muşcat ăla micu. Mă pun la TV, trist ca un menestrel.
- Ce-ai păţit? mă întreabă nievasta.
- Nimic, răspund. Absolut nimic.
- Hai, no! S-o întâmplat ceva?
- Apăi… nu, dă-i pace.
- Te rog frumos să-mi zici, zice ea.
- Apăi nu vreau să te amărăsc şi pe tine, îmi scuip eu afară ipocrizia.
- Hai, no! Zi-mi!
De femei nu poţi ţine nimic ascuns! Măcar cardul dacă am reuşi, noi masculii, şi lumea asta ar fi un loc mult mai bun.
- Ce să-ţi zic, tu! Că iară am refuzat o invitaţie la pescuit? Da? Asta vrei să auzi?
- …
- Na! Să vezi şi tu câte fac pentru familia noastră!
1Gerhald
la 21 February 2011 at 21:43
Da, da, esti victima ideala
)!
2nebunia
la 21 February 2011 at 21:56
eu ma duc la pescuit, mai multe pentru conversatiile de le fac acolo… daca prind sau nu vreun pestisor, asta e… asa ca si eu as fi ocolit un mers la ” dat cu viermuşoru’ la umezeală” cu un astfel de individ…
3tac'su
la 21 February 2011 at 21:56
Foarte bine Gropare. Familia trebe protejata, pentru ca este celula de baza a societatii. Ce lula mea.
4Oana
la 21 February 2011 at 22:38
Intodeauna victima
)
5Elena Toma
la 21 February 2011 at 23:04
Ce “grea” renuntare, la o asa partida! Si ce tehnica pregatitoare! Trebe sa o aplic si io cand mi-o veni chefu de dat cu batu’ in balta.
6Moldovean cu blog
la 21 February 2011 at 23:07
Trebuie sa impaci si capra si varza! Mai rarut ca-i mai dragut, dar nu renunta la pasiunea ta!
7Ursuletulgri
la 21 February 2011 at 23:20
=)) Cat sacrificiu de sine cari dupa tine in fiecare zi. Tare impovarat trebuie ca te simti. Si ia zi tu Gropare, a fost confortabil presul de la usa in noaptea cu pricina?
8Viorica
la 21 February 2011 at 23:48
Zici ca vecinii is offlineri. Da’ nevasta?
9daniel rus
la 22 February 2011 at 7:34
sa stii ca eu nu eram beat cand te-am invitat la pescuit in weekend si tot m-ai refuzat.
)
10Konskriptor
la 22 February 2011 at 8:47
@ Groparu : vezi mo de ce plec la peste in timpul programului de la cooperativa? =))
11relansat
la 22 February 2011 at 10:06
cate sacrificii poti face, gropare …
12MadMike
la 22 February 2011 at 10:11
Limbajul pe care-l folosesti ma face sa te citesc ori de cate ori am ocazia
Foarte tare povestea..
13Yankee
la 22 February 2011 at 10:35
mo, dacă faci naveta, măcar zi-mi că nu iţi dă duamna Groparu’ bani ficşi de autobuz ?!
14ion ion-romanul care nu face politica
la 22 February 2011 at 11:55
Gropare ai observat ca vecinu nu a precizat ce pescuieste? Soamne, pestoaice….. ;;)
15Ion a lu' Ion
la 22 February 2011 at 12:53
Apropos, pestii aia din Delta n-au avut “sarme” prin ei ? Ca eu am patit-o
…
16coolnewz
la 22 February 2011 at 13:30
ce cina romantica ar merge pe ziarul ala! Ha! Haha! Hahahahaha! Ah! uitasem ca ar merge o fata galbena aicisha cum ar fi asta =)) cina sau asta =)) , sau asta =))
17poporul revolutionar
la 22 February 2011 at 14:17
@coolnewz
fabulos comentariu!
18tigey
la 22 February 2011 at 14:50
Familia pe perimul loc ! Bravo !
19pepe
la 22 February 2011 at 15:56
Aaaaaaaa, am uitat. Tu te duci la pescuit numai cand te trimite nevasta. Mai bine zis te implora sa te duci in delta. Daaaaaaaaaaaaaa, si marmota……
20Groparu
la 22 February 2011 at 16:04
@ pepe: asta o fost avanpremiera. Las’ ca vine ea rugandu-ma sa plec… si ghici ce voi face!
AMR 7 luni.
21Obi Two Kenobi
la 22 February 2011 at 16:54
Vezi ca te-a si crezut. Si i-a fost si mila de tine. Si daca vrei pescuit, pregateste si cardu’, ca-i trebe Groparessei tzoale si pantofi noi. Bai za uei, cum ti-ai aratat in plan material recunostinta ca ti-a dat un mostenitor?
22Bogdan
la 22 February 2011 at 19:35
Tulai da fain ţî graiu’ Gropare, dragu-mi să cetesc pe ci. Era musai să ţ-o zâc.
23miluch
la 23 February 2011 at 20:56
gropare io zic ca te joci cu focul pe langa doamna gropareasa ;;)