Lapte de măgăriță la Cluj

– Îmi trebuie un nume pentru ferma asta de măgari care nu are seamăn pe lume, zice Ioan.
– Bun, care este publicul țintă?
– Oameni destupați la minte, stil de viață și de gândire neconvențional, preocupați de traiul sănătos, zona Cluj/Transilvania.
– Aha! Ioane, zic, eu n-a mai făcut copy-writing de o mie de ani, dar dac-ar fi să recomand un nume așa, din primul val de inspirație care te udă până la chiloți, ăla e unul singur: Ass Love.
– …, face Ioan.
(de regulă, când clientul face o pauză după ce-i comunici rezultatul tâmp al gândirii tale, e semn rău)
(tac și eu, în semn de solidaritate)
– Băi, Gropare… ce fac eu acum cu ferma asta e o măgărie uriașă. Nu mă-nțelege nimeni, toți se crucesc când aud de fermă de măgari, e greu ca naiba, dar super frumos, măgarii sunt incredibil de inteligenți și de frumoși, au personalități diferite… ce mai, e o măgărie uriașă! Asta și este.
– Nici să nu te gândești să folosești cuvântul măgărie! Are conotații negative, trebuie o campanie extrem de șmecheră ca să adaugi valențe pozitive, să faci reverse psychology!
– Da; dar oricum ai lua-o, tot măgărie rămâne. De fapt, știi ce? Așa o să-i și spun: măgăria. Magaria, sau cum o fi, că nu ar fi o idee bună cu diacritice.

Și Magaria i-a zis, în ciuda protestelor noastre. Măgărușii n-au zis nimic, că nu i-a întrebat nimeni; și oricum e cam greu să faci o pagină de Facebook după ce te salută băieții cu Ihaaaaa!

Și am mers și eu să văd despre ce e vorba, dincolo de Vultureni (cca 20 km de Chinteni), și locul ăla e ceva magic. Și măgărușii sunt incredibili și frumoși și docili, și ne-o zis ajutorul lui Ioan că să ne ferim de nu știu ce pui de măgăruș, că l-o alăptat el personal cu biberonul și când vede oameni vine și le suge degetele cu așa o poftă, de zici că-ți curge lapte de măgăriță prin inelar.

Și le-am dus trei kile de morcovi, și atâta-s de scumpi când îi mănâncă, de mai mare dragul.

Și-am ajuns și eu la concluzia că măgarii sunt cele mai faine animale de pe lume – dacă mai țineți minte din Shrek, singurul animal care a făcut sex cu o fucking dragoniță a fost chiar un asin; și-au ieșit măgăruși dragonei zburători care scuipă foc.

Și dacă vă trebuie lapte de măgăriță (zice-se, cel mai apropiat de cel uman, cu rol terapeutic și recomandat în nu știu câte boli), luați legătura cu dl. Ioan.

Scrieți-i la Magaria. V-aș da numărul lui de telefon, dar mă tem că-l deranjați tocmai când încearcă să găsească o formulă de făcut cașcaval de măgăriță (!) sau când ajută la gestația următoarei generații de măgăruși care vor lăsa dragonii din GoT gravizi, după ce-i călăresc măgarii din Vultureni.

Pentru că, la câtă pasiune are omul ăsta-n el, și la cum salvează el măgărușii de la abatorizare (aproape că face filtre pe drum!), nu m-aș mira să se întâmple chiar asta; iar animale mai fericite ca măgărușii lui Ioan slabe șanse să existe în România, că-i fanatic din ăla meseriaș flower-power de mai mare dragul.

Și totul e făcut din banii și munca lui, și fără fonduri europene deocamdată, că cine are vreme de completat hârțoage când peste 60 de asini au nevoie de iubire.

Și zic să-l sprijinim pe Ioan cât putem, că și așa sunt puțini români care mai fac treabă bună de la zero pe aici prin țară, și numai ei știu de ce măgării au parte.