Vineri, înainte de Occidentalii (mă iertați, dar mie nu-mi place să le zic Rus-alii)…

TVDeCe
Firește, pentru unii, Rusaliile reprezintă o sărbătoare sacră; asta ca să vă dați și voi seama cât de țăcăniți sunt TVDeCe-ii, țucă-i tata

…am fost la Târgu Mureș, la o conferință organizată de Atelierul de Traduceri (pe care-i pup) și Tekom (cel puțin idem), unde am exasperat audiența cu o prelegere despre Technical Writing și Social Media. Nici măcar nu este nevoie să mai scriu ceva la postarea asta, pentru că sunt sigur că toți cititorii au fugit deja către 9gag.

Mno; și, după prelegere, am luat-o repede către Cluj la volan, că începea TIFF-ul, frate!

De fiecare dată când sunt singur în mașină, încerc să ajut universul să-și ducă autostopiștii la destinație; asta mă face să mă simt util și cumsecade, plus că, cine știe, poate mai pică și de-o postare! Dar nimeni nu putea prevedea ce avea să urmeze. Vă previn: urmează o postare lungă (adică două), dar și puturoasă.

În fine: așa am luat-o pe femeia asta. Înfiptă în cel mai imposibil loc de oprit pentru un șofer, gesticula de zor, plină de bagaje. Mno, ca omul, am oprit unde am putut, la 10 m de ea, am pus avariile și am așteptat să vină.

Și vine, deschide ușa (”Mă duceți și pe mine până la Cluj?” – ”Da, hai!”), și îmi trântește un copil de 11 luni în brațe. Pe care nici nu știu unde-l ținuse ascuns până atunci!

Fecioara Maria! mi-am zis; fix asta mi-a venit în gând. Femeia s-o întors să-și aducă bagajele, timp în care eu i-am gâdilat copilul și am râs cu el: copil frumos-frumos, se uita la mine cu ochii rotunzi și râdea!

Mama vine cu bagajele pe care le pune în portbagaj, eu îmi dau seama că tocmai a intrat în vigoare legea cu scaunul obligatoriu pentru prunci, care prunc, contrar tuturor regulamentelor, urma să stea în brațele maică-si… băi, și chiar sunt un scaun-de-bebe-Nazi!

Trag aer adânc în piept: doar nu era să lași Fecioara Maria în drum, cu pruncul!
– Să ții bine de prunc! Să nu pățească ceva, Doamne feri! Pune rucsacul meu și blochează-l, să stea bine! zic, știind că, în caz de impact, nici o încleștare a brațelor nu ar fi suficientă ca să țină pruncul să nu sară pe fereastră, și deja-mi era frică.
– Da, îl țin! zice doamna.

Și-n momentul ăla m-o trăjnit.

Băi, deci cel mai spurcat miros de nespălat de pe planetă o ieșit din femeia aia și mi-o dat un cap în nas! Femeia aia nu mai avusese o întâlnire intimă și amicală cu apa de cel puțin câteva luni; și cred că văzuse mai des cai cu corn în frunte decât vreuna din multiplele varietăți de săpun disponibile în formatele de comerț modern. Mirosul de nespălat cu anotimpurile se amesteca, vesel, cu cel de haine negre cu care a stat în soare, iar rezultatul – arome de sconcs lăsat să putrezească în canalizarea unei favela braziliană – mă făcea să-mi doresc, mai degrabă, să-l fi ajutat pe Hercule la curățarea grajdurilor lui Augias, decât să împart cu ea drumul până la Cluj.

M-am chircit, efectiv, de la aciditatea din aer, și am deschis geamul nițel.
– Da’… nu închizi geamul? Că-i trage la copil!

M-am executat fără nici un cuvânt.
– Nu prea sunt gătită, zice ea, că-s tot pe drumuri de ceva zile.
– Apăi nu-i bai, zic, că nu te vei mărita pe drumul ăsta.

Nu știu cum s-ar putea apropia vreun bărbat de tine fără un costum de astronaut! îmi venea să-i strig.
– De unde ești?
– Din Molduova.
– Moldova noastră, sau cealaltă Moldova noastră?
– Din Republica Moldova! zice. Dar am și acte românești.

Pe naiba, Republica Moldova! Avea un accent și o intonație de Vaslui de zici că ieșise direct dintr-o știre de vaide.ro! Orice om normal i-ar fi zis: da? ia dă încoace buletinul, să văd că nu mă minți! A, mă minți? Jos! Nu duc mincinoși cu mașina.

Orice om normal; dar nu și Groparu, a cărui inimă se topise de milă pentru Fecioara Maria ; dar și de miros.
– Ce-ai pățit la nas? o întreb.

Avea o ditamai zgârietură la bornău, de zici că un chirurg își ascuțise bisturiul tocit pe ea.
– Am avut un accident de mașină! zice. Ieri. M-o luat cineva cu mașina, s-o băgat unu’ în noi și ne-am răsturnat. I-am scos eu pe toți din mașină, că erau inconștienți!

Exact ce-mi trebuie! îmi zic. Piază rea, în căutarea următoarei victime!
– Și cum de te-ai zgâriat pe nas? De la airbag?
– De la scaunul din față!

Fratele meu, ce brașoave! Scaunele zgârie? Pe ce planetă?
– Copilul e bine? O dormit? E flămând?
– E bine!

Apoi nu se poate abține și începe cu textele de manual ale autostopiștilor care nu doresc să plătească drumul:
– Să știi că ai o inimă mare!

Tac din gură, pentru că inima mea mare se zbătea acum să compenseze pentru aportul scăzut de oxigen din mașină.
– Dacă vezi vreo covrigărie, să oprești să-mi iau ceva de mâncare! zice.

Apoi adaugă, șăgalnic:
– …o ajuns fuamiea la gura moldovenilor!

Și râde. Aș fi râs și eu, dar mi-era frică că-mi intră mirosul în gură.

(pentru că povestea asta este foarte traumatizantă, vă prezint partea a doua mâine)

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 10 comments

  1. Flo Reply

    pfuaiiii… si ma apucai de citit aici tocmai cand ma pusei sa mananc… 🙁

  2. remus Reply

    Mooor, am niste lacrimi de n huh mai vad, de ras evident. Esti tare frate si ai inima mare. Cand sunt singur la volan, that’s my moment si ma transform in mini schumi. Da nu frate tu tre sa ai inima mare. No, te inveti tu minte, inn viitor.
    P.s. Aici in Costa Rica unde stau o vreme viteza maxima legala e de 80 km/ h. Eu tot cu 130 man carutza. Is curios cum ai proceda tu aici cu luatul la ocazie, ca temperaturile is ca la tropice 40 cu umiditate de 95. Hihihihi

  3. Tudor Reply

    Gropare, eu ultima data cand am patit o faza din asta in care am dus oameni care s-au scaldat in suc propriu timp de cateva zile am fost nevoit sa spal toata tapiteria masinii. De-atunci nu mai iau pe nimeni de pe drum – doar de pe site-uri din astea gen blablacar.

  4. alunelu Reply

    Întreb și eu, cum e cu acordul dintre substantiv și adjectiv? Se zice “unei favela braziliană” sau “unei favela braziliene”? Că am tot întâlnit prima variantă și încep să am dubii, și vremea când făceam gramatică e tot mai departe…

  5. BpR Reply

    Trebuia sa ii spui ca e doar un mit “curentul” asta 😛 Tu ca sofer da copilu ala care a suportat mirosu ala “ceva zile” ohhh 🙁

  6. Marian S Reply

    Hai, lasa, mai bine spune adevarul: ti-a placut de moldoveanca de departe, nu stiai ce avea sa urmeze, asa-i?
    Apropo de copilul ascuns cu dibacie:
    Mai aveam eu un vecin care a luat una d`asta. Anul si copilul!!! Nu, nu facuti de ei: femeia ii mai scotea la interval cate un copil facut inainte, cu altii, crescuti de mama ei. Il lua cu incetul, sa nu faca ala infarct: anul si copilul. Noroc ca se oprise la patru, dar tot a mai facut si cu el. Cand s-au mutat de acolo se oprise numaratoarea la sapte, dar erau tineri si au trecut niste ani de atunci. 😯

  7. Florin Reply

    acu, nu ca sa ma laud, dar io cind eram mai tinar si mai milos, student la Tg Mures, am luat pe unu beat si de bucurie s-o căcat pe el la mine in mașina!

  8. Copilu Minune Reply

    Deci, bag sama ca esti constient ca peste oarece 9 luni, +/-, te asteapta un proces de stabilire a paternitatii.
    E bine ca te temi. N-ar fi prima oara cind Fecioara ramine grea fara contact fizic (bun alibiul cu mirosul, demn de un scenarist de Oscar). Va fi prima oara cind justitia profana trebui sa constate ca Sfintul Duh isi alege ce amprenta ADN vrea.
    Nu pune bani deoparte pentru avocati. Plateste niste slujbe, poate indupleci Duhul sa te lase sa alegi sexul copilului.

Leave a Comment

Your email address will not be published.