Tulai, fain o fost! Fain și aventuresc.

Nu intru în detalii: am stat prima dată în Sibiu, unde am fost vreo două zile slugă la copil: dus copilul la verișoru-so, plimbat pruncii prin Sibiu,

urcat copiii la înălțime,

mângâiat fiecare mâță din urbe,

hrănit copiii cu mâncare sănătoasă (înghețată, pizza și sucuri) etc, doar FITS era în plină desfășurare și era păcat să nu vedem castelul ăsta înainte de a-l doborî vântul!

Apoi am dus copiii la un lac de lângă Sibiu și i-am forțat să pescuiască, pentru ca la întoarcere să fim cât pe ce să înfiem niște cotarle superbe.

Seara am isprăvit bagajul… apropos, ia uitați și voi câte sticle goale aveam în mașină! Nievasta e disperată să nu rămânem fără apă, așa că umblăm cu producția de plastic a unei țări din lumea a treia după noi, ca apucații.

Marți dimineața, la prima oră, am purces pe ruta Sibiu-Brașov-Focșani-Galați-Tulcea. Am ales ruta asta pentru că am oroare de Valea Prahovei, iar de Valea Oltului mă lipsesc bucuros: aveam o misiune sacră de a ne întoarce acasă fericiți și zdraveni; și nu mi-aș fi expus Golfulețul (care a tras exemplar în excursia asta, am făcut 700 km de condus destul de agresiv și încă mai am un sfert de rezervor) și pe șofer+copilul lui niciunui risc.

Plus că… nu am mai luat bacul de când am terminat liceul.

După mai multe opriri de peepee, am ajuns și-n frumosul Focșani, apoi în impresionantul Galați…

…și apoi la bac – dar nu înainte de a greși drumul de vreo 3 ori, că tocmai atunci se găsise Gropărelu să-mi zică ceva de jocurile lui, și n-am avut inimă să-l întrerup.

Ne-am urcat pe bac cu bine și am traversat fără probleme.

În depărtare, dacă vă uitați mai bine, se vede podul orașului prieten Brăila, pe unde nu am avut curaj să trec, ca să nu mă înțep repetat în lame de interlopi: doară se știe că brăilenii cu adevărat cumsecade s-au transferat la București și s-au apucat de online, deci tot de șmechereală și combinații.

După traversare am dat bice cailor putere printr-o Dobroge toridă și faină de pici…

…până am ajuns la hotelul nostru – dacă mi-ați fi arătat poza asta, aș fi ghicit imediat că e vorba de hotel din Deltă, că numai acolo vezi țânțari asasinați cu palma pe ușă.

La hotel am așteptat înfrigurat să ajungă regii asfaltului antreprenori de succes, că ei porniseră mai târziu decât noi.

Și când mi-au dat mesaj că ajung, am ieșit în fața hotelului să-i aștept, ca un fin și naș de treabă (la unul din ei îi sunt una, la celălalt cealaltă).

Și, înainte să sosească, ce mi-a fost dat să văd? Păi, un cortegiu cu următorii:
– Una bucată popă, cu un îngeraș de câteva luni în brațe;
– Una bucată muieri-sa, cu fata aia mai mare și mai grea în brațe;
– Un întreg cortegiu de pelerini.

Și, cum venea popa cu bagajul uman mai ușor în brațe, numa’ ce-l aud cum zbiară la nevastă-sa care se chinuia cu zecile de kile de fetiță în brațe:
– SPUNE-I SĂ TACĂ ODATĂ, CĂ INTRĂM ÎN HOTEL!!!!

Fetița din brațele maică-si plângea de oboseală; iar părintele, care-l citise, pesemne, pe Savatie Baștovoi, aplica strategii biblice de parenting, în care credea fffff ferm.

Eu bolovănesc ochii… în timp ce trece alaiul pe lângă mine, numa’ ce-o aud pe o babă din alai cum îi spune mamei:
– O LAȘI PE FATĂ LA RECEPȚIE PÂNĂ SE LINIȘTEȘTE?!?!?!

Și aproape că m-am crucit, că eu la ai mei copii le vorbesc cât pot de duios când sunt obosiți rupți și fac pe nebunii și plâng cu sughițuri… și ce ziceți voi, i-am zis ceva sfinției sale despre cum să-și crească pruncii? Normal că nu le-am zis nimic, cu popii ăștia de la Dunăre trebuie mereu să ai grijă, că nu se știe când vorbesc cu îpîsî Teodosie și ne face ăla niște incantații de ne anulează efectele vaccinului AstraZeneca, că el v-a și spus să vă feriți de Satana, dar voi nu și nu!

Așa că i-am lăsat să intre în hotel – cum altfel decât fără mască, doară pe ei îi apără Domnul, nu ca pe necredinciosul ăla de patriarh ortodox muntenegrean care-a dat colțul de la COVID în noiembrie anul trecut.

~va urma, episodul viitor va fi fără popi, numai cu Dumnezei, că normal că pește n-am prea prins dacă fac mișto de slujitorii Domnului pe blog!~

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 8 comments

  1. Gheorghe Movila Reply

    Sfinția sa cred că era vaccinat , de asta a îndrăznit să intre fără mască 🤔 !!

    Spor in toate !! Fir întins 🎣

  2. ion ion romanul care nu face politica Reply

    Nu anuleaza nimic ca teodosie 2 invieri nu crede in vaccin cum nu crede in covid.Big Like pentru mangaiat toate pisicile.Double big Like pentru lasat cotarlele acolo.

    • Groparu Nemernic Reply

      Stai că o mai găsit unul la Sulina, el l-o botezat (”Biscuit”). Tot drumul de întoarcere numai de el mi-a vorbit.
      ”COPILE, STĂM LA APARTAMENT!!!” Nu pricepe, și basta.

      • Zev

        Orice copil merita un catel. Decat zic. Chit ca, pana la urma, tot tatal-martir ajunge sa il plimbe, sa ii dea de mancare, sa il spele, in ciuda promisiunillor politicianesti pre-achizitie ale copilului. Practic, inca un copil, chit ca nu ai avut nimic de-aface cu aparitia sa pe lume. E adevarat, spaima din ochii Martorilor lui Iehova cand le deschizi inocent usa, si alalaltu’ mic maraie ferox la ei – priceless!

  3. Diana Reply

    Parintele nu e de la Dunare sigur 🙂
    Sotia aradeanca si patru fetite superbe ….no ce mica e lumea

      • Anonymous

        No nu stiu de unde e el 🙂
        Eu am copilarit cu sotia, care statea in blocul vecin.
        De dimineata nu ma asteptam sa vad fețe cunoscute la tine pe blog :-)))
        Si nici link nu trimisa-i mai departe sa nu pic la mijloc intre un Popa si un gropar :-))))

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *