Astă vară, cu câteva luni înainte s-o naștem pe Gropărica, umblam cu nievasta (posesoarea unei burtici colosale) și cu Gropărelu’ pe malul Someșului, ne plimbam prin Grigorescu.

Pe aleea care duce către Parcul Rozelor se află o bucată de luncă (chiar lângă podul de fier) pe care am botezat-o ”insula” (e insula noastră) și acolo cobor cu fiu-meu de fiecare dată când trecem prin zonă, ca să explorăm.


E Someșul Mic, da, dar e ffff cumsecade

Găsești pe insulă tot felul – gunoaie, jucării pierdute de câini, pești morți și alte asemenea mici comori.

În ziua aia, coborâm pe insulă și găsim toate semnele că pe insula noastră trăseseră peste noapte niște homleși: o vatră recentă de foc, niște cutii de pateu goale, o saltea cu arcuri vai-de-steaua-ei (dacă salteaua aia ar fi fost colind, ar fi fost ”steaua ei nu mai răsaaareee, nici o taină maaareee…”) și – cea mai mare surpriză – un cuțit de bucătărie înfipt în pământ.

Îl văd, îl scot, i-l arăt lui fiu-meu… ăsta, extaziat:
– Taaatiii, îl ducem acasă!!!!
– Măi ficior… poate-i trebuie cuiva, hai să-l lăsăm aici, sigur le prinde bine bieților oameni care dorm sub cerul liber! Nu e al nostru, nu-l luăm, știi regula, da?

Se îmbufnează el, dar n-am ce-i face.

Nievasta ne aștepta cuminte pe alee, urcăm înapoi de pe insulă, sare Gropărelu’ cu gura:
– Maaaamiii, să vezi ce am găsit pe insulă!

Și începe să enumere: conserve, mami! saltea, mami! ȘI UN CUȚIT, MAMI!!!!

Imediat s-o activat:
– Ce cuțit?
– Apăi un cuțit din ăla de bucătărie vechi, no, nu mare lucru… era înfipt în pământ, l-am scos, i-am făcut o poză, l-am pus înapoi, asta a fost tot.

Se uită la mine:
– Auzi, ai cumva pe Dropbox copie după asigurarea de la apartament?
– Da! zic. De ce?
– Dă-mi telefonul să mă uit.

Îi dau telefonul… se tot uită pe contractul de asigurare de la apartament…
– Da’… ce tot cauți? zic.
– A, nimic important! Voiam să văd dacă suntem asigurați în caz că ajungi la pușcărie, că tocmai ai pus mâna pe mânerul cuțitului, și dacă cuțitul a fost folosit într-o crimă și tu intri la închisoare, rămânem fără salariul tău la plata ipotecii și nu știu cum mă voi descurca singură.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 9 comments

  1. Andu YY Reply

    Norocul tau Gropare Norocos, ai un Sherlock Holmes in familie 🙂
    du-te inapoi si ia cutitul sa nu mai existe nici o urma de-a ta pe acolo

  2. Nemultumitu' Reply

    Sunt asigurari pentru locuinta care au clauza de raspundere civila a familiei pe teritoriul Romaniei, dar ar fi fost inutila. Asa ca ai fi fost, dupa Dragnea, al doilea nevinovat aflat in puscarie :)))

  3. Zev Reply

    Hat, termiszetesen, okos asszony la tine in casa, Gropare. Well done mate. Si nu, pe bune, nu mai pune mana pe toate prostiile. Mai ales ca acuma, Coronavirus… Apropos, ai vazut cumva un geamantan plutind prin apropriere?

Leave a Comment

Your email address will not be published.