Cum se dezamorsează un conflict în familie
Tocmai plonjasem într-un proces cognitivo-meditativ în care mă întrebam de ce nu se inventează, naibii, un plovăr prevăzut cu inteligență artificială pentru scărpinat, când o aud pe nievastă cum mă cheamă pe un ton care nu prevestea aaaabsoluuuut nimic bun:
– Gropare!!!! Ia vino tu până aici!
”Aici” era în dormitor, unde am și ajuns după un sprint demn de Marius Copil: când te strigă, lași totul baltă și te prezinți.
A mea stătea bine înfiptă în șlapi, într-o postură marțialo-severo-imperialo-napoleoneană, cu o privire de tăiai foaia de oțel cu ea:
– Ce-i asta?
Și arată către pat.
Mă uit și eu și răbufnesc:
– Ce să fie! zic. Ce să fie altceva decât dovada vie că ești captivă într-o relație cu un vărbat indolent, de o indiferență crasă, complet străin de adevăratele tale probleme!!! Care te tratează ca pe o sclavă bună numai să-i faci de mâncare, să-i speli și să-i torni la plozi, dar care este străin de tine și care nu dă doi bani pe cine ești tu de fapt!!! Care nu te respectă și căruia nu-i pasă de voi, pentru că vine acasă numai la masa pusă și la hainele curate, dar nu mișcă un singur pai în gospodărie!!! Asta înseamnă!!! Care se gândește numai la următoarea partidă de pescuit și la următoarea bere băută cu prietenii, un imatur cu minte de adolescent tomnatic, un om care habar n-are cât de greu se întreține o familie, complet surd la nevoile tale umane de bază, un întârziat sentimental, un necopt, un pierde-vară cu valori occidentale care, iată, te mai și persiflează în propria ta casă!!!!!!! Un om care n-ar rezista nici o săptămână singur, care nu e-n stare să achite o rată la bancă pentru că nu-și știe trece numele pe un nenorocit de formular!!!!! Și când te gîndești că toți prietenii tăi te-au prevenit, și familia la fel, dar tu a trebuit să te măriți cu el!!! Oare ce-ai greșit pe lume să meriți o asemenea pedeapsă…?
S-o uitat nievasta la mine luuuung, lung… apoi o zis:
– Data viitoare nu-ți mai lăsa și tu prosopul pe pat, pune-l la uscat.
Pfuai, noroc c-am fost pe fază, altfel aș fi mâncat jar cu fărașul.
Amin Gropare, amin 😀
Tactica asta cavalerească am mai folosit-o și eu.
Spune drept: asa e ca tot discursul l-a zis de fapt ea. Apoi ti-a dat extemporal din el sa vada daca ai fost atent si, la final, te-o obligat sa-l publici pe blog? Da’ sincer-sincer.
Dar și dacă mâncai jar cu fărașul era OK, ia aminte la calul lui Făt Frumos, care a devenit smart-strong-horse și mai și zbura după o tăviță d-asta dă jar
Vise, taica….vise !
Recunoaste ca asta ti-ai fi dorit sa ii zici, doar ca fix atunci ai suferit de o paralizie mentala, si ai stat acolo cu o privire tampa…..
Papucul primit peste cap te-a adus la realitate, si ti-ai promis pt a enshpea oara ca “data viitoare” te va prinde pe faza.
Amin (si o sticla de vin) !
ce bine m-am regasit in descrierea Nevastuicii! :))))
Cea mai buna aparare este atacul.
toti ne identifiam cu spusele groparitei.
Prea accurate.
Trebuie neapărat să învăț tirada asta!
Esti un geniu
Stie doamna ce se obtine cu putin curent.
[…] în spațiul virtual, sunt mult mai liniștit, ba chiar aseară mi-am pus singur prosopul la uscat, nu l-am mai lăsat pe pat, sunt alt om, ce […]