Eram pe balcon, cu colegii. Pauză de-o bârfă.

– Bă, Dinţu, mersi că mi-ai reparat scaunu’!
– Nu ţi l-am reparat, mă, ai apăsat tu clapeta aia aiurea şi nu ai mai adus-o în poziţia iniţială! Era normal să se penduleze ca o puţulică erectă de măgar!
– E, mă.
– Da’ tu nu ştii să-ţi corectezi scaunu’ dacă se dereglează?
– Bă, io-s atehnic! Mie dacă-mi dai şurubelniţa, direct în nas mi-o înfig la cât îs de îndemânatic!
– Şi ai stat mult cu scaunul buşit, fără să zici nimic?
– …vreo 3 săptămâni, zic.
– 3 săptămâni! Nu creeeed, râde Dinţu, râd şi colegii.
– E, mă. Io-s ca argheleanu’ ăla din bancu’ ăla, mă.
– Ce banc, zic toţi.
– Nu-l ştiţi pe ăla cu ardeleanu’ şi pasărea-elefant?
– Ce pasăre elefant? se bagă în samă colega Ioana Campioana.
– Tu n-ai auzit de pasărea-elefant? o-ntreb eu.
– …nu! zice Ioana Campioana.
– Hmmm… ciudat, zic. Îi o pasăre cât un elefant. Un elefant cu aripi!

Ioana Campioana face ochii mari.

– Zâ-ne, mă, bancu’! sar colejii.
– Într-o seară, Ion stătea pe prispa căsii, fuma. Şi dintr-o dată, în zare, se vede pasărea-elefant cum venea.
– Pasărea-elefant? întreabă Ioana Campioana.
– Ezac, zic io. Şi pasărea-elefant căuta un loc să înnopteze. Şi zburînd ea aşa – vrrru, vrrrru făcea ea cu aripile ei imense, de pasăre-elefant! – se puse pe şura lu’ argheleanu’. Şi şura se prăbuşi cu ditamai zgomotul cu tot cu grajd, îngropă acolo cai… vaci, rezervă de fân, tăt-tăt-tăt! Argheleanu’ stătea şi fuma în continuare şi se uita la ea! Pasărea-elefant – vrrru, vrrrru făcea ea în continuare cu aripile ei imense, de pasăre-elefant! – se ridică în aer. Şi apoi se puse pe nucul strămoşesc din curte, nuc bătrân, gros. Nucul – se rupse cu zgomot infernal, se prăbuşi în curte. Argheleanul – se tăt uita şi fuma! Pasărea-elefant, obosită ruptă după o zi întreagă de păsărit-elefănţit, se puse pe casa argheleanului… casa se prăbuşi cu zgomot peste copii, nevastă… peste soacră… pasărea-elefant, văzînd că nu are unde înnopta, se luă şi se tot duse… şi când pasărea-elefant era numai un punct în zare, argheleanul scoase ţigara din gură, o ţâpă pe jos şi zice: “şi-apăi să n-o bagi tu-n în pisda măsii?”
– Măăă… sare Ioana. Io chiar am crezut că există pasărea aia elefant, mă!

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 27 comments

  1. o tanti Reply

    :)) apăi dacă tăt s-or dărâmat ce să mai grăieşti?

    another:

    Doi ciobani argheleni, ţântiţi în toiege:
    – Ehhh…
    – (la un sfert de ceas) Hmmm…
    – (la alt sfert, oftând a greu) Hmm, hmmm…
    – …
    – (într-o vreme) Şi când te gândieşti, mă Ioaňe, ce p*** aveiam!

  2. Horatiu Reply

    No, vez’ ce efect are trantitu’ tagarii die pamant? Desteptarea campionilor…

  3. Rasta Man Reply

    Ioana campioana este o fata admirabila din punctul meu de vedere, exact ceea ce lipseste mediului de afaceri din romania: incredere in celalalt 😉

  4. Nea Reply

    Uite, pentru discuţii din astea ar trebui introdusă o taxă de intrare în Clui. Doar pentru regăţeni, evident.

  5. Konskriptor Reply

    Deci azi te îmbeţi cu prekinii ? Sau te sarbătoresti doar cu Groparelu’, asa, ca-ntre barbati? Sa ne traiesti Valentine!!! Maine poimaine o sa vezi scris mare : Azi sarbatorim Groparu’s Day ! >:d<

  6. Konskriptor Reply

    @ Greuceanu : nievasta ta stie ca te gandesti la Ioana Ciampioana? Om insurat si cu copii, si tu te uiti in stanga si-n dreapta . Gropare, executa-l ! Minim 5 sticle de palinca pentru pacatul ista ( si sa plateasca si beutura la urmatoarea Tiganiada, ca nu e in stare sa-si ţie ochii unde tre’) =))

  7. clujimob Reply

    sta ardeleanu pe balcon la o tigara. trage un fum, trage doua. apoi vede cum trece prin fata lui o bila imensa de foc. apoi inca una. intr-un final se ridica si intra in casa. nevasta il intreaba: “ce drac ai facut doua zile pe balcon?”

  8. Horatiu Reply

    Ma gropare, zai un mail sau daca vrei zami sa ti-l zac pe a meu ca t-am gast un subiect pt. postarea de maine sau poimaine. Hai ca merita- prima data cand am cetit- 5 min. am ramas mut, dupa-ia am pufnit in ras da in acelasi timp mi-or dat si lacrimile. Astept… 😉

  9. Ramses3 Reply

    mno asa se glumea si pe vremea lui urss de estonieni, astia saracii au niste vocale foarte lungi, si din cauza asta vorbesc de zici ca au cate un ou in gura, ou fiert si fierbinte de gaina neagra. de ex ultimu banc cu ei:
    WWII. Ziua 1. Nemtii cuceresc Estonia
    WWII. Ziua 2. Rusii recuceresc Estonia de la nemti.
    WWII. Ziua 3. Nemtii cuceresc din nou Estonia
    WWII. Ziua 4. Rusii iar iau Estonia de la nemti.
    WWII. Ziua 5. Granicerii estoni dau alarma

Leave a Comment

Your email address will not be published.