Ce coada mea!

Paine de Pasti, sambata mare.

Ma duc la magazin, ma pun la coada. Avetz paine? Vine, zice tanti, acuma o plecat masina.
Stau.
Stau.
Vine masina. In spatele meu, coada. Sunt cam al cinspelea. Ma uit in jur. Cam 60 de oameni. Media de varsta – 65 de ani. Plin de pensionati. Sacose. Palarii. Se discuta de compensate, de gigacalorii, de uzina mecanica IPAS in 1970.
Se descarca painea.
Tanti incepe sa serveasca. Serveste 5 persoane, si zice: nu am suficienta paine pentru toata lumea!
Urmeaza 3 evenimente care m-au lasat ca la dentist:
1. “Sa dea numai una, sa ajunga la toata lumea!” striga un pensionar zanganind sacosa, in asentimentul gloatei.
2. “Nu te baga, dom’ne-n, fatza! Nu ti-e rusine? Am copil mic acasa!”, striga un ficior de vreo 70 catre un mosneag de vreo 30 (altul decat mine), si intreaga coada se mobilizeaza impotriva bagaretzului. Acesta renunta, rusinat, si pleaca la alt magazin.
3. La o suieratura, s-a petrecut cel mai de gura cascator eveniment pe care l-am vazut anul asta. Coada s-a impartit in doua, apoi s-a comasat EXACT in fatza mea. Din al patrulea, am ajuns al patruzecilea. Nu am vazut pe Animal Planet bancuri de sardele mai agile fatza in fatza cu un rechin. Nu am vazut stol de pasari mai vioi in reorganizare in fatza uliului. Se intind maini cu bani, se striga la vanzatoarea perplexa care vinde paine ca teleghidata. Sunt inconjurat de maini care agita bani. Pensionarul de sub palaria din fatza mea pune mana pe ultima paine si dispare efectiv ca teleportat.

Raman mut de uimire. Toti pensionarii au paine si se imprastie ca soriceii. Efectiv nu-mi cred ochilor. Sunt perfect inadaptat cozilor. In jungla urbana, pensionarii sunt in varful piramidei tropice (era sa scriu trofice, noroc ca mi s-o atras atentia!!)