Author: Groparu Nemernic

Jurnal de tătic singur, ziua 1

- Tati, m-ai trimis azi-dimineață la școală fără ochelari; ai uitat să verifici dacă mi-am luat sticla de apă când am venit acasă, și mi-o rămas la școală; doamna învățătoare o zis că să scrii ceva în carnețel, și nu mai știu ce, că am uitat, și tu nu ești pe grupul de WhatsApp al părinților, că ai zis că nu-ți trebuie ție prostiile astea, așa că nu ai pe cine să-ntrebi, deci mâine mă voi duce cu cerința nerezolvată ȘI VA FI NUMAI VINA TA!!!! Plus că am mers azi la sport cu bluza aia pe care ți-am zis să nu mi-o dai, că e prea groasă și transpir și apoi mă îmbolnăvesc! Să vezi tu numa' ce-ți face mama când se-ntoarce. - Copile! Dacă-i spui lu' mamă-ta de astea, te omor cu mâinile mele, io te-am făcut, io te-omor.…continue reading →

Delegație în Kosovo

- Alo, Groparu? - E! - Da' ce tăt faci, ă? Au ăștia un stil să te-ntrebe ce faci de te simți imediat vinovat, zici că te-așteaptă de la ultima glaciațiune să ajungi undeva la ei și tu o tot lălăi, ca un ardelean. - Iaca! În mall. Nevastă + mall cu reduceri = vizită de 4 ore. - Bă, auzi... vii la ziua mea sâmbăta viitoare? - Facem sarmale la ceaun? - Facem! Că data trecută am făcut, no - Și unde o ții? - La Bâlea.…continue reading →

Când lucrezi cu indienii

Deci... la locul de muncă din cooperativa sorosista interacționez extrem de mult cu indienii (ăia din India, nu Pieile-Roșii, să ne-nțelegem). Deci zilnic, toată ziua numai indieni. Și acasă, într-o noapte, fiu-meu s-o trezit pe la 5 dimineața, s-o dus la pipilică singur... (deja e mare Gropărelu', ce știți voi!), și a greșit ușa de la camera lui și ne-am trezit cu el în pat, călare pe noi și buimac de somn. S-o învârtit el oleacă prin pat până să-și găsească poziția (pumni și picioare în cap la tati, și mai ales genunchi în părțile moi)…continue reading →

Dușmanii Europei, după Pascal Bruckner: Islamul radical și Rusia

Am fost la prelegerea lui Pascal Bruckner ca să nu mergi tu. OK, bă, recunosc, da? N-am fost ca să nu mergi tu, ci pentru că am vrut să văd dacă mai știu franceză. Și pentru că era păcat să-l ratez pe Pascal. Așadar, autorul ”Lunilor de fiere” este și eseist și tratează subiecte geo-globale à la française, așa cum puțini intelectuali români de marcă o fac. Îi urmăresc pe Facebook cât pot de atent pe Dan Alexe, Radu Ghelmez, Andrei Tiut, Mirel Axinte și Barbu Mateescu și multe din tezele vehiculate de ei le-am regăsit în discursul lui Bruckner. Pentru că e târziu, redau foarte brut notițele mele de la prelegere. Luați-le, citiți-le și comentați, dacă aveți chef. Așadar: E bine sa ai un dușman, altfel te dizolvi ca nație si pici in consumerism si te înmoaie pacea. Dispariția URSS a creat un vid in lumea occidentală: nu mai aveam dușman. Acum avem 2 mari inamici: 1. Putin urăște Europa pentru ca a dus URSS la dispariție. Valorile europene, conform lui, sunt nule, singurele valori sunt cele ale Rusiei ortodoxe. Tactica salam: tăiem țările una cate una cu scuza protejării minorității ruse. Facem un nou imperiu rus. 2. Islamul radical urăște Europa pentru ca crede ca Europa urăște islamul. Islamul a eșuat de doua ori in cucerirea Europei.…continue reading →

Mitikă

Un investitor neamț (baștan din ăla de patron mogul adevărat, nu din ăsta de carton, cum mai sunt pe la noi) vine în delegație la Cluj ca să aducă setul nou de comenzi de la Sorosul lor suprem, firește. Fiind în perioada în care nu zburau atâtea WizzAir-uri prin toată Europa, omul a venit cu mașina: un Mercedes din ăla care și la mâna a patra valorează cât o casă. Poză de pe site-ul mamei ei Și, prins cu treabă și cu mintea aiurea, face greșeala fatală: își încuie cheia-n mașină. Chiar greșeală fatală!…continue reading →

Băi, deci eu o singură dată am avut o problemă la un film gay

Anul trecut, la TIFF, m-am dus să văd Ornitologul, un film al cărui trailer îmbina o sumedenie de elemente interesante: ornitolog, păsărici, peisaje, Portugalia; plus o gălăgie de premii luate la festivaluri mărețe. Socoteala de acasă n-a prea avut mare lucru în comun cu cea de la cinematograf, pentru că filmul era ”de artă” - un pic ultra-dubios, alandala și prețios. În film era, firește, și  o scenă gay destul de prelungă.…continue reading →