Daţi-mi o reţetă de mâncare de oameni, voi, cititorilor!

Monday, 20 May 2013, 9:35 | Categoria : (P), plângînd în bucătărie
Taguri : ,

Suntem ce mâncăm, nu? Daţi-mi voie să mă prezint, mă numesc Praz Umplut şi locuiesc pe strada cu Smântână şi Usturoi, în cartierul Un Rachiu Mic După, oraşul Somniceni.

Mâncarea mea preferată pe lumea asta este prazul umplut. E o reţetă care se transmite la mine în familie de generaţii (la ora actuală, încă n-a trecut prima generaţie) şi are tot ce-i trebuie unui mascul puturos: carne (prazul se umple cu carne) tocată (să nu consume masculul puturos energie mestecînd aiurea) şi beutură (carne fără vin e-un chin; dacă nu există prin vreo cultură orientală proverbul ăsta, atunci vă rog eu brevetaţi-l careva!). Fireşte, ca un gurmé ce sunt, îmi plac şi mâncărurile sofisticate, gen telemea cu roşii, slană cu ceapă sau chiar – culmea gastronomiei! – ou fiert; dar prazul umplut, pe cuvânt de Gropar, rupe.

Şi ca să nu vă fac să vă plouă-n gură degeaba, aflaţi secretul groaznicului praznic: se umplu tecile (tulpina, foile alea de la praz dezghiocate) cu amestecul de sarmale (carne tocată, cartofi, ceapă, usturoi, orez, aluat de pită, condimente etc.). Pare simplu; dar e migălos şi durează vreo 2-3 ore, şi mai trebuie să şi fiarbă vreo alte 4 (!) cu puţin sos de roşii în oală, ba chiar mai mult dacă, în loc de praz oltenesc aprig, te spurci cu praz turcesc de contrabandă. Când ajunge la judecata de apoi, în farfurie, se serveşte, fireşte, cu usturoi şi se bajocoreşte, cum zicea Sadoveanu, cu smântână; apoi ori bei o tărie şi o cană de colebile, ori bei numai tăria, şi meri la somn.

015_resize_resize

Ei: acum vă rog pe voi să-mi daţi o reţetă magică de mâncare, pentru că mă războiesc din greu cu alţi trei bloggeri – Andreea lu’ Ibacka, Arhi a lu’ Blogu şi Sebastian Adenisucei – să adunăm cea mai mai-mult-ca-perfectă reţetă de mâncare de la cititori pe care să o gătim noi înşine sub ochiul camerei de filmat şi apoi să ne făloşim cu ea şi cu abilităţile noastre de mânuitori de cratiţe.

Aşadar: daţi-mi o reţetă cu care să combini o femeie să îţi cadă la picioare din prima; sau o reţetă care l-ar face pe un mascul să vă ceară mâna negreşit în secunda următoare, înarmat cu un inel cu diamant cât PIB-ul Qatar-ului. Ceva fezabil (adică să nu umblu patru luni după ingrediente, ca nievastă-mea după pantofi), ceva gustos, plăcut (nu, Bear Grylls, ochi de oaie afghană să mânci tu cu Discovery ăla!), care să mă surprindă mai plăcut ca vizitele soacră-mii. Tradiţional, libanez, peşte, fusion, indian, Sichuan – daţi-mi reţeta ideală pentru făcut sex în noaptea aceea! Şi nu mă întrebaţi pe mine, că io pe nevastă-mea nici cu păstrăv umplut n-am reuşit să o combin la început, o trebuit să scot artileria grea (spanac cu ochiuri; asta am folosit).

Aşadar: supuneţi o reţetă aici până vineri, 24 mai, iar dacă reţeta propusă iese câştigătoare după un proces de votare ca-n Teleorman, câştigaţi un cuptor “sună-mă-acum-sunt-fierbinte” BEKO Innovachef (asta). Rezultatele se vor vedea aici, pe platforma blogchef.ro. Aşadar, masterşefi şi masterşefe, hit me with your best shot!

Şi fără reţete de lasagna englezească cu carne de vită, senchiu.

Update: foarte, foarte tari reţetele! Deci foarte tari, şi credeţi-mă că mi-a fost foarte greu să aleg una câştigătoare.

Pentru a nu pune bunătate de blogger la muncă şi alergat după condimente, am ales una simplă, dar de efect. Am ales cu nievasta, să văd cam ce i-ar plăcea ei să mănânce, în afară de spaanc cu ochiuri, şi a ales, ca orice femeie, ceva care să nu o ţină prea mult în bucătărie (presimţea că urmează să se joace cu reţeta asta ca să-şi facă bărbatul fericit). Aşadar, reţeta câştigătoare este cea propusă de

55. Io

s-a emanat la 22 May 2013 at 17:18 e

Deci, stimate fost vecin de Floresti de Cluj (ca noi ne-am mutat intre timp in Jermanica), omu’ meu e usor de cucerit: snitele. E cel mai fericit om de pe planeta daca mananca dimineata, seara si la pranz jnitzeleeee. Cu cartofi piure mai ales. No da nu se poate fie snitzele chiar toata ziua. Asa ca mai facem si altceva.

Adica: iei vreo doua- trei bucati de piept de pui, ca doar ii ferma aproape. Le tai in felii de vreo juma de centimetru si le bati bine, bine, cu ciuda. Sare, piper. Apoi le dai prin putina faina si prin ou batut, ca la snitzele. Iei un vas yena, il ungi cu o tzara de unt si pui un rand de snitzele din astea neprajite. Apoi razi cascaval, cat te lasa inima, da macar de-un desti sa fie. Apoi iar un strat de carne, iar unul de cascaval. Pana termini toata carnea. Deasupra, ca sa arate fain, arunci doua – trei oua batute cu cateva linguri de smantana si cu sare si piper. Dai la cuptor, la temperatura mica, vreo ora, apoi pe final, da-i mai tare putin, sa se aureasca otzara. Merge cu ce garnitura iti place tie, dar si numai cu o salata. Si-i bun-bun si rece. Merge si sa impresionezi un musafir si sa o iei intre doua felii de paine la multinationala. Atat fu. Nu-i asa ca-i simplu?

Mulţumesc foarte mult tuturor comentatorilor, de-abia aştept să plonjez în cartea de bucate de pe blogul meu anul ăsta! Că m-am enervat şi le iau pe rând.

Later update: şi, ca să fie provocarea pana la capat, cei de la Beko au facut alba-neagra cu retelele, au dat reteta mea altui blogger, iar eu am primit de gătit o reţetă câştigătoare de pe blogul Ibackăi 🙂

Un desert absolut demential- New York cheesecake.

Blat:

-un pachet de biscuiti digestivi (400 g)
-150 g unt

Continut:

-5-6 oua
-300 grame zahar
-1 kg branza Philadelphia (sau echivalentul de la Lidl, la jumatate de pret)
-400 g smantana de buna calitate
-1 lamaie
-2 fiole esenta de vanilie
-3 linguri faina alba

Topping

-200 g smantana
-2 linguri zahar
-1 jumatate de lamaie (2 linguri zeama)

Preincalzesti cuptorul la 180 C (cu ventilatie), sau 200 C fara ventilatie (preferabil cu). Pentru blat zdrobesti biscuitii si topesti untul, dupa care untul topit il amesteci cu biscutii. Apesti mixul intr-o forma de prajituri si pui la cuptor pentru aprox 10 minute. Recomand sa pui sub forma de tort o folie de aluminiu pentru ca e posibil ca o mica parte din untul topit sa se scurga prin forma in cuptor. In timp ce se raceste, pregatesti continutul cheese-cakeului.

Intr-un vas pui crema de branza (poti cumpara 5 cutii Philadelphia sau 5 cutii de creme de branza de la Lidl care este similar cu Philadelphia. Cu o spatula de lemn sau o lingura mare bait creme de branza si zaharul pina capata o consistent diferita de sea initiala, adaugi a poi cele trei linguri de faine dar pe rand, nu toate odata, apoi esenta de vanilie si zeama de la o lamaie, smantana.

Adauga pe rand cate un ou, continuand sa amesteci pina ce oale se incorporeaza.

Continutul se toarna in forma de tort peste blat. Recomand ca anterior sa ungi marginea formei cu unt sa evitam sa se lipeasca prajitura de peretii formei de tort.

Punem la captor, la 180 de grade, pentru 20 de minute, dupa care reducem temperature la 120 grade (cu ventilate, 140 tara) si lasam in cuptor pentru alte 20 de minute (40 minute timp total). Dupa cele 40 de minute oprim cuptorul si lasam usa cuptorului intredeschisa pentru 2 ore timp in care lasam prajitura in cuptor.

In acest timp pregatim topping-ul. Combinam smantana cu cele doua linguri de zahar si 2 linguri de zeama din jumatatea de lamaie. Cand prajitura s-a racit, punem toppingul si punem prajitura la frigider pentru cel putin 5 ore. (preferabil peste noapte)

Deasupra se pot presara capsuni proaspete sau se poate face un sos de afine. Intr-o tigaie de sosuri se adauga 200 grame de afine, 1 lingura generoasa de zahar si putina esenta de vanilie. Zdrobim putin afinele si lasam sa fiarba pentru cateva minute. La final adaugam putin amidon. Sosul se aseaza pe felia de cheesecake inainte de a fi servita.

Pofta buna. Este multa munca dar merita tot efortul!



Parteneri (da' nu de pat!)