Ce s-o inteles din petitia pentru animale

Un beiat ma judeca:

“După ce dobitocii din Buzău au călcat în picioare o pisică in scara blocului, iată că mai apare unul, care îi mai dă câteva suturi din tastatură. Post-mortem, în scara blogului. Că aşa vrea el, să facă mişto. Groparu’ îi mai sapă o dată groapa pisicii, într-un pamflet care-ţi face scârbă.”

Mai mult cetiti voi pe saitu’ sau, care este si care se anti-gropariceste.

Da, mai copii. Daca nu v-atz prins pana amu, io nu prea is tree-hugger, ca am verificat; io-z un criminal, da’ sa stiti ca io nu dau cu picioru’ la pisicutze, finca pisicutzele place la Groparu (hehe!). Da’ numa’ atata va mai dzic: daca vreti sa fiti seriosi, fitzi; io nu is serios decat cand ma kiama shafu’ sh imi scoate pe nas greshelile (care e multe) si cand imi platesc ratele, care e si ele multe. In rest scriu aberatiuni care-ţi face scârbă exact asa cum le dicteaza vocile din mansarda, ce pana me, si cred ca le voi scrie indiferent de ce zice unu’-altu’, ca e singuru’ mod de a le face sa tacă.

Si sper ca ceilalti cetitori au inteles (duh!!!) că io, intr-o aberatiune, pastrez artileria grea la final (d-aia am bagat la finalu’ aberatiei fraza cea mai sugjestiva, pe care prekinu’ meu virtoal cel mai bun o incrimineshte). Si sa mai intzaleaga ca unele chestii de p-acilea is “wannabe jokes”, despre care io is primu’ care recunoaste ca nu prea ies decât deloc. Si stiti de ce nu ies?

(pauza pur meditativa)

Finca nu pot bea bere kiar zilnic!!!

13 lovituri, dă-i și tu!