Proaspăt ieșit dintr-o relație (domnișoara cu care eram hotărâse brusc că merită ceva mai rău), mă hotărâsem să-mi cumpăr un calculator, să mă împușc cu tot felul de copii de 11 ani prin deșert, pentru că așa fac toți oamenii maturi în momentele de răscruce ale vieții lor.

Pe vremea aceea, online-ul nu era mereu simplu, pentru că pur și simplu nu exista; așa că am dat sfoară-n țară pe Yahoo Messenger: ”care știți o firmă de componente de calculatoare ieftină și bună?” – am scris cu bold, pentru că naivitatea merită măcar atâta lucru.

La mesajul meu sincer răspunde cine altul decât șmenarul suprem, Nârțoagă zis Pârțoagă, traficantul de rinichi și de componente de PC? Care a sărit imediat să mă ajute cu o palmă prietenească peste ceafă și care mi-a trimis, de la un prieten de-al lui, o ofertă imbatabilă la un preț excelent. Tot ce mai trebuia să fac era să merg vineri pe strada Republicii, la numărul 64 (sau ceva de genul), să-mi ridic premiul – și mă aștepta un weekend întreg de hardcore gaming (între noi fie vorba, aveam tot nick-ul Groparu, din lipsă de inspirație).

Și… aștept eu ca pe ace să se facă vineri ora de plecare de la serviciu, în cel mai mare frig din luna ianuarie a acelui an, apoi mă iau și fug repede pe Republicii, la numărul 64 (sau ceva de genul), care este undeva sus, pe Feleac, acolo unde depozitează clujenii șerpașii și alpiniștii congelați de viscole… și ajung eu la numărul 64 (sau ceva de genul) și dau să intru în gospodărie; dar, la ora 6 seara, porțile din Cluj se cam încuie. Moment în care încep să sun la toate soneriile de la casa respectivă, în căutarea ”PC ProdImpex Componente de Calculator SRL Asociație Familiară” – care nici măcar nu figura ca locatar, din ce vedeam.

Și sun degeaba, nu răspunde nimeni. Aștept chiar și 10 minute după ultima sonerie (intervalul regulamentar după care începe să se întâmple ceva în Ardeal) și tot degeaba! Degeaba.

Îl sun pe Nârțoagă zis Pârțoagă.
– Mă, nu dau de omul tău!
– Mă, ți-am zis să mergi pe Republicii, la numărul 64 (sau ceva de genul)!
– Sunt chiar acolo!
– Stai că-l pun să iasă să te caute, că tu nu ești în stare să-ți nimerești nici nasul în oglindă.

Aștept încă vreo 20 de minute. Afară era frig, frig-frig, și eu îmi uitasem mânușițele acasă: degetele mele finuțe sufereau, bietele și dragele. Sun din nou:
– N-o ieșit omu’.
– Încearcă că nu mai fii chior! zice.
– Încearcă să-ți desfunzi urechile: NU.O.IEȘIT!!!!!
– Așteaptă, zice.

Închide. Mă sună:
– Omul este afară, te așteaptă în frig! Nu pot să cred că nu vă vedeți unul pe celălalt!
– Bă! zic. Ia dă-mi tu numărul lui de telefon, și nu mai fă pe nebunu’!

Mai stau vreo 10 minute. Deja încep să mă mă rog la Dumnezeul Counterstrike-ului în timp ce mă gândeam ce container de gunoi să aprind, să mă încălzesc. La un moment dat, chiar mi s-a părut că văd un pinguin! Dar s-a ascuns repede după o morsă tocmai când îmi scoteam un țurțur din nas și altul din ureche.

Primesc pe SMS numărul lui dom’ patron. Sun repede:
– Salut, sunt Groparu… știi, calculatorul ăla… Counterstrike… despărțiri…
– Da! Da, zice. Uite, știam că lucrezi până la 6, sincer, nu te așteptam să ajungi așa de repede până aici.
– Păi eu i-am spus lui Nârțoagă că lucrez la 5 minute de str. Republicii.
– Da? Că mie mi-o zis că trebuie să vii tocmai de la Cluj.
– Poftim?
– Da, că eu mă așteptam să-ți ia vreo oră până să ajungi aici, la Turda.
– Turda? zic. Turda? Ahahaaa… păi fratele meu, eu te caut înghețat pe strada Republicii din Cluj și tu mă aștepți înghețat pe strada Republicii din Turda? Ahahaaa…

Am rupt-o efectiv la fugă în jos pe Republicii, încercînd să-mi încălzesc cloambele bătrâne, după vreo 50 de minute de stat expus unei ierni românești, care se știe că este aproape la fel de rece ca primăvara românească: deci foarte rece. Am mai înghițit în sec seara aia, și a doua zi dimineața am fost în Turda, de unde, cu plătit ocazii și apoi taxiuri până unde stăteam în chirie, am constatat că mă costase mai mult decât m-ar fi costat dacă l-aș fi luat direct din Cluj. O adevărată afacere românească, mai ales că după ceva vreme mi s-o stricat ceva placă video, și am cedat efectiv nervos și am refuzat să o mai duc în Turda, pentru că deja mi-aș fi putut cumpăra garsonieră la de atâtea cheltuieli.

No, ce vreau să vă zic: voi să știți neapărat unde sunteți când vă dați check-in la Caravana cu Pulpă organizată de Tymbark, care va parca la Cluj între 7 și 8 aprilie. Pentru că primiți suc gratis!

Dacă locuiești într-unul din orașele în care caravana va poposi (Cluj, urmează Iaşi – 16-17 aprilie – și Constanţa – 21-22 aprilie) și îți dai un check-in pe site-ul caravanei, vei primi un SMS prin care ești invitat să-ți culegi premiul – o sticlă de Tymbark. Dacă aduci cu tine și un dop de Tymbark, cu pulpă de fruct, mai primești una!
pulpa de fruct de mare
Suc cu pulpă de fruct – dar nu fruct de mare, să fim bine-nțeleși.

Iar dacă orașul tău nu este inclus pe harta Tymbark, poți invita caravana să vină la tine pe 24, 26, 28, 30 aprilie, iar primele patru cele mai votate orașe vor deveni destinații Tymbark. Toate pulpele să vină la mine! Toate.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 6 comments

  1. daniel Reply

    Si mai bine ar fi fost ca pulpa, si nu zaharul de exemplu, sa fi avut macar o catime din umorul si calitatea randurilor tale.

  2. ala Reply

    Io stiu de afacerea bulgareasca(care implica 2 bulgari si un kk).
    Aia romaneasca e varianta trial la cea bulgareasca?(numa cu un ins in loc de 2)

  3. Gigi Reply

    M-am uitat la ceas și, după fix 10 minute, adică intervalul regulamnetar în care se întâmplă ceva-n Ardeal, deci și la Cluj, îți scriu voios: foarte tare, domnule! 🙂 Care va să zică, era frig și-n Cluj, și-n Turda, pe străzile cu același nume! 😎

  4. Anonymous Reply

    Din câte înţeleg eu, Turda şi Cluj sunt populate tot cu ardeleni. 👿
    Aha. 😡

  5. Marian S Reply

    M-am uitat pe Google Maps.
    Din studierea realităţii de azi, combinată cu vechile mele cunoştinţe despre Cluj, reiese că era de ajuns să te pui cu fundul pe o pungă de plastic, să te aşezi în capu` la Dealu` Feleacului şi să nu te mai opreşti până în Turda. 😯 😆 💡

  6. Groparu Nemernic Reply

    @ daniel: din ceva nutritionist citez, nu mai stiu care: omenirea se straduieste de 3 milioane de ani sa sintetizeze zaharul. Acum, ca au reusit, nu vor renunta asa usor la el!
    Ce sa zic, daca imbratisezi cu pasiune o nutritie echilibrata nu vei avea probleme. Dar trebuie pasiune, nu asa…
    @ ala: ce avem aici, domnule, este o afacere ardeleneasca, deci extraordinara prin excelenta ei.
    @ Marian S: Asa e! Dar si pana urci 10 km de dealul Feleacului, pana sa apuci sa-ti dai drumul la vale, se plimba de cateva ori limbile ca apucate prin cercul ceasornicului…
    @ anonymous: acuma, daca stau un pic sa ma gandesc, ar fi mers si titlul “O afacere ardeleneasca” 😀

Leave a Reply to Gigi Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *