Sunt eu, ocupantul rus
Acum ceva vreme a circulat un clip (mișto clip, nimic de zis) făcut de propaganda rusă: Eu Sunt Ocupantul Rus. Te podidește plânsul când vezi cât de avântat pornise economia țărilor comuniste către stele, ce societate înfloritoare crease celovecul sovietic numai ca să fie dat afară și să rămână în urmă doar haos, boală și sărăkie. Pe bune, uitați-vă numai și voi la clipul de mai jos, nu vi se înghesuie lacrimi în ochi? Și nu vă șiroiesc apoi pe obraji? Apoi către buric? Bieții baltici, cum curăță ei toată ziua toaletele Europei? Mai ales estonienii?
Noroc că noi știm foarte bine ce a însemnat ocupația sovietico-rusă a țării. Avem bunici care au trăit pe propria lor piele aventura eliberării Basarabiei și Bucovinei de sub jugul românesc, apoi deportări în masă pentru schimbarea componenței etnice a regiunilor noastre istorice, trupele eliberatoare ruse venite să violeze România, soldații români trimiși să fie sfârtecați de nemți, plus lagăre, gulag, despăgubiri de război, SovRomuri și un ditamai tezaur cu care rusul a făcut metoda maradona.
Ucrainenii au tras și ei suficient sub regimul sovietic; așa că au tras un răspuns la clipul de mai sus – disponibil aici (nu-i pot da embed). Salvați-l, s-ar putea să vă ajute ca să dați peste cap șoșocilor, simionilor și altor videochatiști cu sparanghelul la gură.
PS: Citesc în perioada asta Arhipelagul Gulag. Sunt abia la pagina 58, deja nu mai am unghii.
Gropare, dacă tot nu ai unghii, hai să îți las una să te lase și fără fuflare.
https://www.youtube.com/watch?v=FeIjDxbAZeM
Pornește subtitrările in engleză, sunt surprinzător de bune.
Piesa e făcută în stilul duplicitar al anilor 80 – în funcție de preferințe, o poți înțelege și pro și contra.
Na, ca să vezi cum merge în afara bulei noastre. Ei sunt victimele.
Înduioșător, cum se compară ei cu evreii uciși direct în lagăre cu milioanele, am vărsat o lacrimă; dar de fapt aveam niște praf în ochi.
Chiar, oare cum ar fi Rusia fără auto-victimizarea asta de rahat?
Heh. Exact unde am fi noi, fără Miorița, noi nu am atacat pe nimeni, etc.
Ref. „Citesc în perioada asta Arhipelagul Gulag.”:
Nu mă pot abține să nu recomand (chiar dacă nu m-a întrebat nimeni), alături de Arhipelagul Gulag, Povestiri din Kolîma a lui Varlam Șalamov, adică încă peste o mie de pagini de istorie trăită și despre reflecții asupra naturii umane. Șalamov a avut parte poate de cel mai aspru regim din „gulag”, lucru pe care l-a recunoscut și Soljenițîn, care spunea că el nu ar fi supraviețuit în acele condiții. Există și o dispută între cei doi, legată de posibilitatea de mântuire prin experiența gulagului, idee față de care Șalamov era foarte sceptic.
Din păcate, Soljenițîn, spre sfârșitul vieții, a îmbrățișat idei politice asemănătoare celor ale lui Putin: naționalism, imperialism pravoslavnic, etnocentrism rusesc, rasism etc.
Pe aceeași temă: 20 de ani în Siberia de Anița Nandriș Cudla (impresionantă poveste de viață) și Drumul din Kolîma de Nicolas Werth.