Amu ceva vreme, un fost coleg caruia ii vom spune, sa zicem, Cipicao, lucra cu noi, ca d-aia ne era coleg. Si cand primim intr-o zi bonurile de masa de la Accor, vedem ca li se schimbase dizainu’: erau mai mari, mai labartate, intrau greu in portofel, ce mai! Bonurile din generatia de dinainte erau micutze ca neshte degete de la picioare delicate si delicioase de asiatice, numa’ bune de privit si mangaiat si supt si mai stiu io ce 😀

Si noi urlam la unison ca ce tzapa de la Accor, ca ce boane is estea, ca nu avem portofele suficient de portofele ca sa intre boanele in ele, of, lume, dorule! Si Cipicao zice: ba, zice, io le dau e-mail! Si se tranteste la calc, si trimite de pe mailu’ firmei un e-mail la Accor ca ce pana me de boane is elea, ca is urâte si mari ca niste cearsafuri de armata, ca neste panze de corabie cu care se face contrabanda de tigari peste Tisa, că daca Casa Poporului si-ar pune lenjerie intimă un bon d-ala de masa i-ar ajunge şi ca chiloti, si ca sutien, si ca prosop de baie, ca tot universu ar putea sa isi sufle mucii intr-asa bon de masa indiferent cat ar fi de racit, ca ar trebui trimise bonurile elea de masa in zonele de conflict sa se faca corturi pentru refugiati, ca s-ar putea face pod peste continente dacă ar fi mai groase, ca daca le intoarce invers ar putea proiecta filme pe care sa le poata vedea din cosmos extraterestrii, ce mai! Ditamai bonurile de masa mai mari ca un A3, MARI.

Si trimite Cipicao mailu, si ranjeste satisfacut, finca bicoz.

Si după exact trei minute, intră un coleg în birou cu telefonu fix la ureche “da, zice, vi-l dau acuma!” Si ii da lu Cipicao telefonu, si la telefon era ditamai shafu Accor pe Romania, care ii loase numele si telefonu fix din semnatura de la mail! Si care saf o tinut personal sa ii multumeasca lu Cipicao pentru feedbacku sau, si tot personal sa isi ceara scuze sincere pentru disconfortul creat, dar ca s-o schimbat tiparnita la bonuri de masa, si o vreme vor iesi asa dizgratios de mari, si el nu are ce sa faca decât să îşi frângă mâinile şi să spere, domnule Cipicao, că disconfortul creat nu va fi chiar aşa mare şi că se va reveni ASAP la formatul miculuţ, şi ne bucurăm să vă avem de clienţi! Suntem chiar onoraţi, o zi bună.

Si atunci vă întreb: ce să mai zici când colegu’ Mişu dă de la el din provizia strategica de sex oral unor retaileri de aparatura nush de care? Cetiti si voi!

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 16 comments

  1. Andreea Reply

    Legat de subiect

    Hmmm f interesanta atitudinea… oare chiar au inceput sa se educe vanzatorii si provider-ii de servicii?

    Eu astept ziua in care o sa vad intr-un magazin alimentar din asta normal (lipitori de bloc le zic eu) o vanzatoare care sa imi zambeasca si sa multumeasca pt bani si ah, sa nu uit, sa nu-mi mai dea rest guma si bomboane 🙂

    Cand am facut io faculta era un magazin in Obs care ii zicea Grajduri (acuma nu mai e) si acolo erau cele mai afurisite vanzatoare ever; no pe alea vreau sa le vad reeducate :)) ca m-as bucura tare mult sa ma port io naspa cu ele.. mwhahahaha !!

  2. Andreea MKT Reply

    deci eu nu cred ce probleme avea colegu cipicao…auzi…ca is urate bonurile…doamne, mare e gredinaaaa…

  3. Emaginatoru Reply

    Cum! S-au desfiintat “Grajdurile” ?

    @Gro
    Maestre, dvs. merjetz la birou shi culejetz intamplari osebite shi le facetz (pintru noi) DEOSEBITE.

  4. Laura Reply

    Cand dupa mai multi ani m-am hotarat sa beau si eu o bere intr-un bar in Sibiu, am facut un soc portmone-iesc. O bere, pe centru in Sibiu mult mai scumpa decat o bere in centru in Stuttgart. Apoi numai beri din alea la care de-abia poti sa le zici pe nume, nu tu un Trei Stejari, nu tu o Balea, Doamne feri sa fie vre-un produs romanesc. De parca n-am avea si noi apa limpede de izvor, hamei si toate cele… Draga mea Romanica scumpa mai esti…

    @Cipicao si Mishu: RESPECT

  5. Laura Reply

    Si faza asta cu bonurile de masa ar trebui depasita. Epoca trocului o trecut demult!

  6. Groparu Reply

    Apai nu, tu Laura… pana si frantujii le folosesc.

    Is parte din ceia ce se kiama “fringe benefits” – si bag sama ca daca firma nu ne poate da tuturor telefoane, macar sa ne deie ceva dupa care sa ne cumparam tigari si beutura de la chiosc, cand nu mai avem $ de bare! De baruri, pardon.

  7. Laura Reply

    o fi mai groparule, dar io muncesc pentru bani si daca primesc nishte fringe… care-s scutite de impozite ok, dar io n-as munci sa-mi dea in loc de bani bonuri de masa si sa fiu obligata sa ma duc la magazinul X sa cumpar. Asta o vad ca o ingradire a libertatii si ca o fraiereala.

    Si ca si frantujii le folosesc nu-i un argument pentru mine.

  8. Laura Reply

    No, io cand muncesc vreau bani, cand ma fut un orgasm, cand beau o bere tra sa fie proaspata si rece si cu doua degete spuma…

  9. sorana Reply

    Are dreptate Laura!! Si apoi au si tupeul sa le schimbe forma asta ca sa nu mai fie grad de commparatie intre ele si berea orgasmata! Sa producem portofele domne’! pe post de moartea pasiunii mama ei de gulareala:D

Leave a Reply to Eddie Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *