(partea I aici)

Și deci stăteam eu așa… cu piciorul prins sub căpița de parchet care apăsa în jos, grămada cere vârf; și stăteam și urlam și înjuram, și cei doi meșteri plus șoferul, după cum v-am zis, ar fi sărit ei să mă ajute, dar dacă scăpam nestrivit pierdeau recitalul și șansa unică de a asista la un MBA de înjurături, și ezitau și se uitau cu mine cum, în timp ce înjuram cu gura, mă opinteam cu mâinile și umerii și burta să-mi salvez membrul meu drag, piciorul lateral; care #rezista și el acolo cât putea, dar ar fi apreciat orice ajutor din partea mea, dacă s-ar fi putut. Și când am ajuns la apogeu cu înjurăturile, că până și diavolii din iad stăteau cu urechile ciulite de bucurie, de se stingea focul la cazane, s-au urnit și șoferul nițel supraponderal de la Dedeman și meșterii să-mi salveze copita.

Și ne-am unit toți forțele ca la Bumbești-Livezeni în ’48 și am împins, am tras și am răsucit; și în acel moment ne-am simțit ca frații, chiar dacă unul din frați țipa; și normal că e greu ca naiba să urnești ceva, că tot europaletul era înfoliat, și și folia se strâmbase când picase paletul, și folia opunea rezistență, și nu mergea să despici folia cu unghiile, că avea vreo 800 de straturi, ca-n reclamele la hârtie igienică pentru elefanți. Ce mai, distracția supremă, până o găsit șoferul ceva cutter în cabină și-o-nceput să-njunghie folia cu furie în timp ce fredona ceva imn de prin Legiunea Străină… el înjunghia, eu țipam, cred că era distracție maximă să treci prin zonă, să vezi spectacolul și să-i mai și vezi pe meșterii mei cum zâmbesc stingheriți.

Când terminăm de îndepărtat folia, scoatem cutiile de parchet una câte una și reușim! Reușim, într-un final. Îmi retrag piciorul de căprior de sub stiva dezordonată și sar cât mai departe de parchetul agresiv. Îmi fac o probă-două: frate, n-am nimic.

Deci: știind că aveam de cărat în ziua aia, mi-am luat în picioare cei mai incomozi adidași pe care-i am, dar care au și cea mai groasă piele. Era vară, mi-au cam fiert picioarele în ziua aiaca ciolanul de vită în oală, dar după lupta cu parchetul agresiv, nu aveam nici măcar jumătate de zgârietură.

Nimic.

Copii, ce am învățat de aici și poate nu știam? Asta: ai ceva de cărat, de lucrat undeva, apăi nu mergi în șlapi sandale, ca la plajă. Dacă aș fi avut în picioare ceva converși de Drăgășani din ăia sau alte încălțări vaporoase de vară de-ți arată hipsterește gleznuțele, acum aș fi avut cu siguranță ceva grad de invaliditate, aș fi strigat la guvern să mărească pensiile sau ceva. Dar așa, cu adidași de piele groasă, iată, au rămas tarsienele intacte!

Mno, meșterii mei îmi spuseseră că nu vor căra absolut nimic pentru finisaje (”noi suntem meșteri, nu holoangări!”), dar n-au avut de ales, s-au pus pe dus parchet până-n casă. Dus? Dus, adică luat fiecare pe sus 2-3 pachete de parchet în brațe, ca pe-o ibovnică, și mers cu ele vreo 100 m, că parchetul ucigaș se descărcase în stradă, până la bloc mai era de mers!

Și norocul meu că m-au ajutat la cărat, altfel cred că și acum aș mai fi cărat la parchet, sincer vă zic, pentru că un pachet de parchet avea vreo 17 kile, și deja la 2-3 pachete pe tură asta echivalează cu un work-out serios – cel puțin pentru mine. Că pentru meșteri… ce să vă zic, au depozitat parchetul în fața geamului (că stau la parter înalt) și-apăi or început să-și arunce pe geam fiecare colet unul altuia, ca pe o păpușă de cârpe. Pe bune, așa aruncau.

Și sincer să fiu și de asta mă bucur că scăpăm de PSD, că uite ce ne-or făcut cu parchetele, și nici nu vreau să mă gândesc ce-or mai făcut cu judecătoriile și cu tribunalele.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 20 comments

  1. Andu YY Reply

    Auzi, dar daca mesterii nu aveau in plan sa te ajute cu caratul in casa , de ce te-au ajutat totusi? Le-ai dat si tu niste gutuiata?
    Nu trebuia sa ai si casca si manusi ?
    daca iti cadeau alea pe maini?
    doamne feri, bine ca nu a fost nimic 🙂
    mai mult am suferit eu la scos maseaua

    • Groparu Nemernic Reply

      Meșterii mei au fost atâta de cumsecade, că le-am dat din proprie inițiativă un plus de 10% la lucrare. Și tot am ieșit mai ieftin și mai bine decât dacă mi-ar fi pontat totul la sânge.
      Regretul e că nu i-am pus pe ei să facă și sistemul electric, pentru că i-am dat peste 6000 de lei unui nene care nu m-a convins. O să scriu pe blog ce și cum 🙂

  2. Ion ion romanul care nu face politica Reply

    No, vexing.. Fara echipament de protectie complet nu se lucreaza nici acasa… Because shit happens

  3. Zev Reply

    Gro, dar folie de cauciuc cu staniol nu pui intre ciment si parchet, ca nu vaz suluri in pozna?

    • Bubu Reply

      Vad niste pergo in background. Ala de 1.6 parca vine cu folie de aluminiu gata lipita. Ma insel?

    • Groparu Nemernic Reply

      @Zev: Am avut un extrudat de 3 și peste folie din aia. Am luat ce mi s-a părut mai bun în Dedeman, dar fără să sar calul. Vecinul de la parter mi se plânge că iarna e rece pentru că nu și-a rezolvat podeaua veche și cam bate alizeul prin distanțele dintre plăcile din parchetul vechi. La mine actualmente centrala nu e nevoie să duduie ca să fie cald în casă, deci izolația își face treaba.
      @Bubu: Pe spate nu are nimic, am cumpărat separat folie din aia.

      • Zev

        Good man. Ai pus deja parchetul? Daca nu, mai am un sfat, ca asa sunt eu, sfatos: presara praf de omorat insecte intre ciment si folie. Asa, pentru liniste sufleteasca – stiu ca in Romania nu sunt nici 5% insecte comparativ cu ce e aici, dar orisicat, furnicile sunt ca imigrantii, iar cativa lei incolo-incoace… Okay, ma duc sa caut ce inseamna ‘extrudat de trei’, suna foarte barbatesc da’ habar n-am ce e aia. Mi-aminteste de un episod, mergeam de la servici acasa, vineri, aveam in program sa fac oaresce imbunatatire casnica in weekend. Intru intr-un Dedeman de-al lor, mai mic, comunitar cum ar veni. Ni, vanzatorul se uita la mine, cu o desconsiderare instantanee si deloc mascata eu fiind la costum/cravata ca na, asta se poarta la job. Ma intreaba politicos dar tot cu sclipirea aia de ‘ba luzare’ in ochi ce vreau. Ma apuc si ii recit: vreau doua panouri Hardy’s, hidroizolate, atatia inchi pe atatia (important: am folosit inchi, nu ca bloody migrants care folosec centimetri), Zinser alb anti-bio la doi litri, mat nu satin, filler siliconic cu priza rapida da’ numa’ Selley’s daca ai, disc de grinder policarbon daca ai, circulare de Dremmel la pachet de sase. Bai, s-a intors 180 de grade. Am fost avansat instantaneu la rangul de barbat adevarat, in ochii lui. Pana sa plec eram deja ‘mate’. Ca sa vezi cat de putin trebuie ca sa fi considerat barbat adevarat 🙂

      • Andu YY

        aaaa , da si mie mi-e cam mila!
        le-as da niste miere din aia de salcam si tei:-)
        peste tot corpul si apoi in musuroiul de furnici

  4. Remus Reply

    pune polistiren roz sub parchet. iti schimba viata, alfel o sa fie mega rece iarna si raceste junioara.
    iti zic din trista experienta a unora.

  5. Bubu Reply

    @mac gregor. Da. Iti trebuie ceva gen Glava trinnlydplater. Placi de izolatie fonica pentru podea. Costa de te rupe. Varianta a 2-a ar fi placi Depron de 6 mm, cu folie de aluminiu dedesubt. Hunton, au si ei placi asemanatoare, dar nu am folosit. Deci nu stiu cat sunt de eficiente.
    Varianta low cost este sa torni o sapa autonivelanta. Si pe urma pui ce ai.

      • Bubu

        Scumpe si iti ridica podeaua cativa centimetri. Ar mai fi o varianta: platesti vecinului un tavan fals, pe profil de aluminiu.Si izolezi cu silicon la imbinari ;).

  6. Shoric Reply

    Io n-am înţeles de ce naiba erai în dubă cu paletu’. Ai fost la Dedeman de unde ai încărcat parchetul şi ai ţinut de el până acasă ca să nu se răstoarne ?
    – Şefu’, io sunt decăt şofer şi nu am chingi să asigur marfa, da’ stai mata în spate şi dacă vezi că fuge, bagă picioru’.
    Bine că ai avut adidaşi dă piele că dacă erai în şlapi puteai să te lauzi azi că trăieşti “pe picior mare” 🙂

    • Groparu Nemernic Reply

      Șoferul a parcat ca să vadă dacă poate urca în curte. N-a putut. Așa că a parcat-o cât mai spre curte. Eu am intervenit în etapa asta a doua. Faza era că se slăbise celofanul ăla (cartierul e-n pantă) și a cedat tocmai când eu făceam pe cariatida.
      Și da, noroc că nu merg în șlapi la muncă, că fugisem în pauza de masă 😀

  7. alunelu Reply

    Și mai învățăm de aici că niciodată nu prăjești/fierbi ceva în ținută lejeră, fără chiloți.

Leave a Comment

Your email address will not be published.