Mustul se bea cât e tânăr, sau nu se mai bea deloc
De Zilele Recoltei, un coleg și-a cumpărat o sticloanță de 2 litri de must (hai, băgați-o pe aia cu ”it’s a must”!). Bun, dulce-acrișor, natural și extrem, extrem de diuretic, din ăla care-ți face sfincterul mustang de nestăpânit.
După cum știu mustofagii, după câteva pahare, glicemia-ți urcă la nivele demne de Chomolungma, și de acolo o ia către stele; așa că, după câteva pahare de poftă, au lăsat sticla în pace, să zacă nițel.
Nițelul ăla s-a făcut o zi și-o noapte, timp în care mustul a fermentat cu furie; și, așa cum a descoperit colegul după o vreme, se și alcoolizase și nu mai era nici vin, nici must; cum ar veni, era un zombie-must, say nu mai era mustul de care se îndrăgostise.
Așa că l-a pus la gunoi, sub chiuvetă.
Unde a stat preț de vreo 2 zile.
Și… într-o noapte, sticla de must care fermenta ca un cazan din iad a făcut odată BUUUUUUUMMM!!!!!!! așa de tare… că i-a spart gunoiul (!), i-a rupt ușa de la corpul de bucătărie și i-a și vătămat țeava de apă (!), că a-nceput să curgă de nebună.
Plus că i-a și împroșcat cu must-vin pereți și podea și alte electrocasnice.
Mno; din cauza asta ardelenii adevărați beau pălincă.
Iar palinca nici nu creste glicemia !
Eram intr-o delegatie cu niste colegi, cu masina personala a unuia dintre ei. Undeva, pe drumurile patriei, eu fiind pe bancheta din spate, imi dau seama ca uitasem o sticla de must in masina, pret de vreo 24 de ore. Cand am pus mana pe dopul sticlei…Boom!
A fost ceva ca in Pulp Fiction! Must improscat pe geamuri, pe tapiterie, iar eu aratam de parca il salvasem pe soldatul Ryan. Nici nu mi-am dat seama ca ma dureau degetele mainilor de la explozia sticlei, nu imi puteam opri hohotele de ras.
Iar cea mai tare faza a fost cand am coborat in prima parcare de tiristi, sa vezi fetele celor de acolo cand am coborat din masina plin de lichid rosu si razand isteric – priceless!
@ Nemultumitu’: Dimpotrivă, dezinfectează glicemia.
@ George: =)))))) presupun că nu aveați nici o femeie cu voi, de-aia v-ați distrat :)))))
Cand eram student mergeam cu microbuzul acasa. De zeci de ori la sosire podeaua microbuzului revarsa de must explodat. Si nu sticle de 2 litri. Ci de 5.
Din cauza asta calatoream cu bagajul in brate sau il bagam sub scaun. Niciodata nu imi lasam geamantanul in spate pentru ca nu port mov de felul meu.
@ Andrei: Păcat de Dumnezeu…
mie mi-a cerut un prieten să trec pe la părinții lui din Ianca să îi aduc ceva de-ale gurii, că tot era în drumul meu.
am primit un bidon de must, o sacoșă cu alte cele și un cofrag de 30 de oo, pe care le-am pus liniștite în portbagaj. De la Ianca la Brașov nimic deosebit, însă înainte de a ajunge acasă am auzit o bubuitură ce m-a făcut să cred că mi s-a spart luneta mașinii.
Cu panica în suflet m-am uitat în oglindă dar luneta era la locul ei și în jurul meu nici o altă mașină, moment în care am priceput.
Numai omletă cu must am văzut în fața ochilor până acasă, dar am avut noroc. Dopul a sărit în altă direcție și oole erau intacte.
deci mooooooor.
oameni slabi.
la mine nu ramane nici urma de fir de must.
am zis ca mooor, de ras, ca am ras de m-am prapadit.
@ io: Foarte bine că oole omului au fost în siguranță…!
palinca nu face d-astea… poate doar oamenii dupa ce o beau :)) sparg tevi, dulapuri si neaparat tomberoane :))
Foarte tare frate! ai grija sa nu-ti sara mustu 😛