Era seară și eu trebăluiam afară în primul frig serios din Cluj de iarna asta, când deodată cartierul s-a scufundat în beznă ca Jacques Yves Cousteau într-un puț de peșteră, plin de entuziasm s-a scufundat cartierul, zici că avea ceva secrete de ascuns.

În secunda doi a și ieșit nievasta pe geam:
– Treci repede în casă! Nu avem curent!

Și eu m-am conformat imediat, supus.

În casă – întuneric ca într-o peșteră în care se scufundă Jacques Yves Cousteau fără lanterne.


Apropos, vă place ce frumos mi-am amenajat sufrageria?

Fiind un pic de prepper, am scos imediat vreo 12 lanterne funcționale din locurile din care le-am dosit anume pentru asemenea ocazii, am scos bateria externă aia de 26000 mAh, să avem telefoanele încărcate în caz de ceva… am încuiat ușa cu ambele zăvoare, dacă le vin băieților de cartier idei să dea cu jula să aibă un pic de furcă până să intre… am adunat preventiv vreo 20 litri de apă prin oale și crătițe și am început să ne bucurăm de lipsa electronicelor.

Și, băi fraților, cât de fain și de tare a fost! Preț de o oră am povestit cu Gropărelu câte-n lună și-n stele cât n-am vorbit tot anul… i-am zis de planete, de păduri, de animale și de politicieni, și mai ales de data aia când o hoață a sunat la soacră-mea într-o încercare de țeapă pe metoda ”accidentul”, apoi povești de groază când era el mic, odată, și era răcit cobză, s-o trezit într-o noapte la el în pătuț tocmai când fulgera și o-ncercat să ne zică ceva, dar avea vocea răgușită, de zici că era un gremlin din ăla… și mârâia la noi în timp ce afară fulgera… horror ce ne-am mai speriat… apoi mai încolo, în aceeași noapte, pe la 1:30, ne-am trezit într-un bârâit deranjant și puternic că nu știam ce se aude, am crezut că e invazie extraterestră în Florești, și am vrut să le zic băi, prima dată trebuie să atacați Statele Unite, că așa e-n filme, vedeți că Washington DC e peste baltă, căutați pe Waze… și, după ce mi-am plesnit degetele de la picioare de colțul comodei de-am crezut că chem SMURD-ul, am dat peste boxele mele Genius care se porniseră din senin… și tot din astea.

Și băăăi, ce ne-a plăcut! Practic ne-am reunit ca familie, ne-am reconectat, am povestit, am râs cu Gropărelu’ și Gropărica… și am zis că musai, musai mai facem din astea, stingem tot și discutăm de-ale noastre cu copiii, ca o familie aproape funcțională!

Și n-a mai durat 3 minute și a și venit curentul; și fiu-meu a țâșnit ca Doina Melinte la calculator să se joace Minecraft cu colegii, nievastă-mea o pornit TV-ul să se uite la nu știu ce serial pe HBO, pe Gropărică am abandonat-o în țarcul ei cu niște muțunache de pluș, iar eu am băgat iarăși telefonul sub nas pentru că trebuia neapărat să mă cert cu niște conspiraționiști pe Facebook, neapărat trebuia, incredibil ce ne poate aliena tehnologia asta, aveți mare grijă.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 8 comments

  1. alienatul Andu YY Reply

    poate s-o face vreun vaccin ceva si impotriva tehnologiei asteia

  2. Attila Reply

    Mă trezește azi dimineata un client din zona ta – Atti, nu merge serverul de conta. Ca noroc că mi-am amintit de povestea ta și nu m-am stresat de luni dimineață 😀

Leave a Comment

Your email address will not be published.