Ce fel de om ar face aşa ceva?
Joi şi vineri mi-am luat concediu: nievasta o picat răpusă de ceva răceală misterioasă, iar Gropărelul o trecut de la roşu în gât la ceva faringită cu complicaţiuni. În fine, mers la urgenţe, antibiotic prima dată în viaţa lui, diarei verzui şi scânceli infinite, foit în pat cât e noaptea de lungă etc.
Vineri după-masa, după ce toată familia gropărească dormise tot nu în ultimele trei-patru nopţi şi mergeam prin casă ricoşând din mobile, reuşim să: culcăm una bucată Gropărel, cu ursuleţul lui albastru la piept şi scâncind în somn de-ţi rupea sufletul; culcăm una bucată nievastă, iepureşte, alertă la orice sunet scos din laringe de Gropărel (ambii în dormitor); culcat Groparu în sufragerie, cu TV-ul pornit, să nu cadă prea adânc în moşia lui Moş Ene, să audă când Gropărelul zbiară şi să sară-n schemă.
Nu trec 20 de minute, şi pe la ora 4 (când e somnul mai somn) sună mobilul meu Sony Ericsson cel puturos. Groparu cască jumate de ochi: socru-său. Groparu respinge apelul, doarme mai departe pe burtică.
8 secunde mai târziu, telefonul sună iară. Groparu blastămă uşurel în gând (ceva legat de ceapă şi ridichi): tot socru-său. Groparu respinge din nou apelul. Mai zice şi ceva legat de pătrunjelu’ măsii de treabă, aţipeşte la loc. Pleoapele lipite cu super glue, salivă curgând pe pernă.
Sună telefonul fix! Care l-ar tresări şi pe Tutankamon, care e foarte mort, aşa de strident ţiuie telefonul fix. Face ca o sirenă de război.
Groparu e căpos: se ridică, scoate telefonul din priză.
Revine somnambul în canapeaua din sufragerie, mulţumit că a salvat somnul familiei (care, din dormitor, nu dădea nici un semn de reveneală: Gropărelul era drogat de paracetamoale, nievasta distrusă de somnul făcut ferfeniţă de peste noapte).
Groparu se întinde pe canapea, şi când să viseze iarăşi şi din nou, ghiciţi! Exact, sună din nou mobilul.
Groparu oftează. Nu mai zice nimic legumicol, şi răspunde:
– Alo!
– Alo! Groparu! Bă!
– Da, zic. Ce suni la ora asta, tată socrule?
– Bă!
Deci vocea stresată şi alarmată, de parcă vestea TVA-ul de 448%.
– Vezi că se sufocă nievastă-ta!
– Ha? zic io.
– Da! Că o sunat-o pe soacră-ta, că e jos, la intrare în bloc, şi o făcut astm, şi te tot sună, şi tu dormi şi nu auzi telefonul, şi ea se sufocă! Şi Gropărelul e sus în dormitor, şi trebuie să mănânce! Şi plânge, şi tu nu-l auzi! Şi trebuie chemată salvarea! Şi am sunat la maică-ta să cheme salvarea! Şi ea se sufocă la intrarea în bloc!
– Ce? Cum?
Ca să vă daţi puţin seama de potriveala naibii: nievasta răcită, da? Da. Io zombie de la nesomn, mă gândesc instant că o ieşit cu ăsta micu’ la plimbarea de seară, dar nu m-o mai trezit să-l cobor pe scări până la cărucior (are 11 kile, şi io îl car mai uşor decât nievastă-mea cu alea 47 de kile ale ei, că-i numa’ o ţâră) ca să-mi salveze somnul; nievasta – răcită, deci claro nu respira bine, deci astm! Afară – cald, miezul zilei, 40 de grade. Deci sufocant. Plus că – telefonul era pe vibraţii, nu pe sonor, şi nici nu ne merge cum trebuie interfonul, că dă gherle, deci slabe şanse s-o fi auzit dacă mă suna.
– Cine-o pus-o să coboare fără să-mi zică nimic! mă răstesc la socru-meu.
– Bă! DESCHIDE-I UŞA, CĂ NE-O SUNAT CĂ SE SUFOCĂ!!!!!!!!!!!!
Fug la intrare, deschid uşa: nimeni.
– Nu-i nimeni! zbier.
– E la intrarea în scară!!!!!!!!
Reuşesc să-mi adun bruma de conştiinţă care rămăsese pe fundul paharului şi deschid uşa dormitorului: nievasta dormea ruptă, iar pe Gropărelu’ puteai tăia lemne.
– Îs amândoi aici! zic. Dorm ca faraonii!
– Cum să fie, mă, că acum am vorbit cu ea la telefon şi se sufocă!
– Ţi-o dau la telefon! zic io, să-l camlez.
O trezesc, îi dau telefonul.
Ăsta micu se trezeşte, începe să zbiere ca José Carreras pe scenă la operete.
Nievasta somnoroasă bălmăjeşte nişte consoane într-o limbă gen etruscă sau idiş sau urdu, nu-mi amintesc prea bine.
Pe mine mă sună maică-mea. Gropăroaia.
– Alo?
– Alo, Groparu? O supravieţuit nevastă-ta? O ajuns ambulanţa?
– Ce?
– M-or sunat cuscrii! V-am trimis ambulanţa, s-o salveze pe nievasta!
– Ce? Cum?
– Vine acuma ambulanţa să vă salveze!
Fuck. Fuck-fuck! Îi închid la mamaşa, sun la 112. Gropărelu’ urla că nu-l bagă nimeni în seamă, şi că era bolnăvior.
– Alo, bună ziua… ambulanţa, vă rog… mulţumesc… alo, ambulanţa? Anulaţi, vă rog, comanda către Floreşti… da, ştiu că aţi primit comenzi şi din Sibiu, şi din Satu Mare, da’ s-or crizat cuscrii între ei nu ştiu din ce cauză… e în regulă, nu se sufocă nievastă-mea… nu mă credeţi? Staţi să v-o dau la telefon!
Nievasta o sunase înapoi pe soacră-mea pe fix, că mobilul era ocupat. Soacră-mea, biata de ea, plângea cu sughiţuri. Apropii mobilul meu de urechea nevestii, la telefonul fix se face radiofonie, sau microfonie, sau gsm-ofobie, sau cum îi spune când se aude cu paraziţi la telefonul fix pentru că sună un mobil lângă. Şi nievasta începe să vorbească concomitent cu soacră-mea – care, repet, hohotea – şi cu tanti de la ambulanţă, care nu pricepea de ce se aude microfonie şi de ce plânge soacră-mea în fundal şi de ce urlă Gropărelul şi de ce nievastă-mea vorbeşte în etruscă sau idiş sau urdu (nu-mi amintesc prea bine).
Ca la casa de nebuni furioşi.
Într-un final, ambulanţa se potoleşte, se anulează comanda. Soacra se potoleşte şi ea după care fuge la biserică să se roage pentru noi, să câştigăm la Bingo pe Antena şi să fim sănătoşi. Gropărelul este luat în braţe, schimbat, hrănit, adăpat, gâdilat.
Viaţa reintră în normal.
Aflăm şi noi ce se întâmplase: o hoață o sunase pe soacră-mea cu număr ascuns şi îi spusese la telefon “mă sufoc! mă sufoc! haha, mă sufoc.”
Soacră-mea o zbierat: fată, tu eşti?
Hoața aia: da! da! Sunt jos, la intrare în scară, nu am cheie să urc! Şi mă sufoc! Că nu-mi răspunde nimeni!
Soacră-mea: unde-i Groparu?
Hoața: nu răspunde!
Soacră-mea: unde-i copilu’?
Hoața: în cameră! (ce dracu să îi spună altceva?)
În momentul ăla, soacră-mea l-o chemat pe socru-meu, şi amândoi m-or sunat pe mine, io n-am răspuns. Apoi i-or sunat pe ai mei, şi împreună or sunat la ambulanţă. Apoi m-or sunat pe mine din nou – pe mobil, pe fix, până am răspuns.
După ce am răspuns, o început nebunia pe care am descris-o mai sus.
În timp ce nievasta o calma pe soacră-mea, la final de piesă de teatru absurd, hoața o sunat înapoi şi o zis că o fost o păcăleală.
Amu urmează: plângere la Poliţie ca să ne deconspire numele hoaței. După care probabil cine ştie, că tre’ să discutăm cu ceva avocado.
No. Ce fel de cretin idiot face asemenea bancuri?
Ma, ce oameni. Sa insisti la politie, ca-i de musai sa aflati cine se joaca sarba pe nervii tai.
Unu’ bolnav, in orice caz. Nasol.
Insanatosire grabnica!
Voua familiei Groparele, ca aia nu cre sa mai aiba scapare.
Stiu ca nu e frumos.. dar eu rad aici ca un nebun :)) nici nu ma pot abtine =)) foarte tare =))
Nu as incerca pana la ambulanta, dar ca idee ar fi fain=))
Şi dacă te gândeşti că totul a pornit de la faptul că nu te-ai încăpăţânat să-i respingi şi pentru a treia oară apelul socrului tău … 🙂
OMG! Nu-mi vine sa cred ca exista astfel de oameni.
Asta nu-i nimic. Ma duc in vizita acasa in Deva. Ajung destul de tarziu – ora 20 si ceva. Nevasta zice sa mergem sa facem ceva cumparaturi. Zis si facut. Si ma pune necuratu sa il sun pe cel mai bun prieten (pe bune) din Deva si sa-i zic ca am ajuns in Deva si ca ne-or inchis astia in super market si nu mai putem iesi. Si ma crede, amaratul. Si-i zic sa sune la Politie. Si suna la Politie. Si ma suna Politia inapoi sa ma intrebe unde sunt. Si-i zic ca-s in supermarket. Si ma intreaba daca pot sa ies. Si-i zic ca da, numai ca tre sa platesc inainte ca altfel tre sa ii bat pa aia de la paza. tipul rade copios si imi ureaza spor la cumparaturi. Platim si dam sa iesim pe usa super market-ului. Plin de politisti! Adica nu 2-3, cred ca erau catre 20. Politisti si jandarmi! Bine ca nu s-or pus sa evacueze super-marketul ca sa ne gaseasca, ca era de jale!
Poate era una care chiar se sufoca si in graba si panica a gresit numarul..
zorba, ai citit tot articolul?
:)) Politia nu o sa faca absolut nimic . Ce motiv are ? Eu am fost trezit de 4 ori de unu care il cauta pe Vasile , din ITALIA, gen “Vasile ? Vasile? sunt Mihai din Italia”
Daca P. are telefon cu cartela, not a chance!
asta-mi aduce aminte de-un coleg care se tot amuza sa-i arunce peste gard priviri languroase vecinei (grasa, batrana si boccie) stiind ca barba’su ii bolnav de gelos. mai arunca si cate-o intrebare galesa la crasma: ce-ti mai face frumoasa nevasta? … la o vreme femeia incasa, gratuit, cate-o draga de bataie de umbla cu basmaua trasa pe ochi mai ceva ca un pirat.
– pa’ bine ma, dorule,il intrebam toti pe tembelul altminteri foarte amuzat, da’ tie chiar nu ti-i mila de biata femeie?
– daca barbatu-so-i prost io ce sa-i fac? ne raspundea el serafic.
ringlota de se sufoca azi noapte cred ca-i neam cu doru. practica acelasi umor fin.
cand te ascult pe tine …ma vad pe mine…ce vremuri 😯 …acum cel mai mic prieten al meu are 7 ani..incepem sa rasfoim o alta pagina ..scoala.
“Ce fel de cretin idiot face asemenea bancuri?”
Unu’ rau de tot. Profesionist, de nu-i trece nici cu medicamente de ultima generatie. Dar si la voi, s-a potrivit , dar s-a potrivit de parca erati vorbiti cu idiotul satului.
MA, bafta, sper sa rezolvi ceva la politie, dar eu zic sa nu iti faci sperante prea mari … ca no’, daca o sunat de pe o cartela preplatita, se infunda drumu’ …
Inca se mai fac astfel de glume proaste? Si oare care e rostul?
Asta pare a fi o farsa specific petrecerilor de majorat. Alea in care mort de beat esti pus sa suni pe un numar necunoscut.
@Dan Ciulea: nu au inceput sa dea cartelele noi pe buletin?…eu nu sunt la curent da am auzit ca vor sa faca ceva in directia asta ca sunt prea multi tampiti cu idei din astea….
so not like…
Gropare, titlul e gresit! Pizda aia nu e om. E o maxim o amiba.
Daca poti afla, pune aici un update cu numele si numarul ei. Sa vezi de cate faze distractive o sa aiba parte. Si daca-si schimba numarul, se poate (intr-un fel sau altul) sa-l afli din nou.
Pasul urmator va fi sa isi schimbe numele.
:))
noaptea nu se fac dracareli d-astea la telefon…
eu inca mai fac d-astea cand ma suna careva si greseste. ca vrea cu doctorul florescu, ca vrea cu marian, ca unde e tanti aglaia etc.
da’ sa mai sun ampulea, nu… au trecut ani d-atunci. vreo 3
Jigneşti pizda făcând-o pizdă pe cretină
singura sansa e sa gasesti un politist calumea (cam tinde la 0 sansa ta)
chiar daca are cartela prepay se pot verifica apelurile catre alte numere pana se gaseste unu cu abonament care o si cunoaste pe respectiva->problem solved
singura problema e gasirea politistului……
Mă, not like situaţia, da’ felul în care ai povestit-o… m-a făcut să râd. Bine că nievasta dormea şi era OK, socrii se mai sperie, că de-aia-s părinţi şi bunici.
Prinde-o pe idioată şi dă-ne şi noo număru’ ei, poate ne plictisim vreodată noaptea sau ceva.
😈 prea tare
eu as face asa ceva 😎 ….dar din moment ce deja a fost facut, nu mai are rost
Eu cred ca a fost Buzdugan 😆 el mai face de astea.
Asculta radio poate o recunosti pe socrela
Cand prinzi pizda da-ne si noua numarul ei ca sa ne distram o tzara…
.
mergs la Politie…ca sa afli ce…?
nasol eu zic,sa o tragi pe roata pe pasarica
Cineva foarte deranjat la cap! Tu nu te lasa, Gropare, da-le de urma!
Hiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii….ba nu era Elodia si ai perdut sansa sa apari la dddddddddtvvvvvvindirectziiii?
cred ca te-ai invatat minte sa-i raspunzi la telefon lu’ socru tau:P
O vacă care în loc să mănânce iarba a fumat-o
Din cate stiu eu nu prea ai sanse sa o gasesti. Mama fusese sunata de un tip care se prezentase ca fiind medic. Acesta i-a spus ca am avut un accident de masina si sunt in stare foarte grava (coloana vertebrala rupta, multiple fracturi etc). I-a mai spus ca trebuie sa plateasca pentru elicopterul care ma va duce la Bucuresti (din Timisoara) suma de 1500 euro. Mama trimitea banii daca in momentul in care a fost sunata avea acces la internet sau era in oras….
La o regandire a situatiei si-a dat seama ca datele sunt mult prea generale si m-a sunat, eram la servici, sanatoasa.
Ideea este ca sunt multi retardati care se plictisesc sau care au nevoie de bani. Eu l-am sunat pe tip si mi-a zis ca el se ocupa cu asa ceva, nu il intereseaza si ii pare rau ca nu a reusit sa ne pacaleasca.
* Am facut plangere la politie si nu au gasit inca pe nimeni….
mie-mi place despre socri.
Iti recomand ca te 1 iulie sa iesi la iarba verde cu cei patru parinti. Obligatoriu – telefoanele inchise.
sa nu crezi ca esti singuru care trece prin chestii idioate.pe mine nu de mult mo sunat maicamea disperata ca o primit un mesaj conform caruia “am devenit istorie”:))..plin de oameni bolnavi
[…] a moderniza bucătăria centrală a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii din Cluj-Napoca (unde am ajuns şi eu cu Gropărelul mai astă-vară), bucătărie care arată ca la un penitenciar […]