Io, sor-mea, pozele sh ardelenii

Deci sa ma scuteasca astia cu iaurtu ala care avea dioxina, fina asa ceva nu era posibil: CE VINDE DANONE NU E IAURT!

Dar nu despre asta vreau sa va vorbesc, finca vreau sa va vorbesc despre nunta sor-mii.

Sor-mea – asa cum shade bine unei viitoare ambasadoare a viitoarei enclave romanesti care se va intinde in tot UE-ul – s-o maritat, da’ asta fu amu vreo 10 ani, parca. Ca ea isi alese un neamtz care numa neamtz nu ii, ca ii numa dupe acte, sh e la fel de habauc ca restu’ natiei mele de arieni est-europeni, finca e un fel de haiduc de prin anii ’80.

Mnoa. Nunta avu loc intr-un fel de local meseriash pe vremea aia din Sighii, Transilvania ii zicea, care amu e un fel de darapanatura, finca romanu’ e foarte multe chestii, numa’ bun manager nu ie. Uitati-va la tara mea si dati-mi dreptate.

(moment in care mi se da dreptate)

Mnoa, sh finca TAT NEAMU’ GROPARESC urma sa vie sa vază p-ala suficient de iresponsabil incat sa işi ieie o pacoste ca sor-mea pe cap, sor-mea zice; bueeeey, io nu-mi ieu fotograf, finca io iz jmekera; asa ca ieu din Jermanica 6 (sase) filme (filme) Kodak, le insurubam pe rand in camera aia jmekera Olympus Made in China, ca se stie ca chinejii fac chestii de calitate, sh tu, fratello (fratello fiind io) ai sa-mi traji neshte poze de toata frumusetea! D-alea care am sa le fac tapet in dormitor, sa ma uit la mine ce frumoasa si ce mireasa is sh sa-mi placa.

Sh amu ma apuc io sa fac poze la toata lumea posibila si imposibila de la nunta, toate rubedeniile oltenesti, toti unchii din Ardeal care nu stau bine cu dantura, insistand asupra unor detalii nesemnificative cum ar fi negii de pe nasuri, parul din negi, parul din nas, coşurile verisoarelor mele mai pubere, decolteele deprimate ale vecinelor mele de 80 de anishori, carii, dinti de aur, pistruii de pe umeri, cosurile alea purulente de pe spate, gingiile sangerande, oamenii care se scobeau cu scobitoarea intre fildeşi, unghiile cornoase ne-ojate care ieseau curioase dintre sandale verzi… aaa, stai un pic, ca era martie, nu se inventasera inca sandalele verzi. Deci toate amanuntele Picassoiene, Baudelairiene si Balzaciene de care nunta abunda! Ca toti avem neamuri najpa, incepand cu fiica presedintelui. Nu zic care presedinte de care partid conservator.

Asaaaa. Totul a fost super OK si eu ma amuzam asa, in perfectiunea mea Adonisiaca sau Afrodisiaca, nu mai stiu, pana cand am consumat trei filme din 6. Si am scos al treilea film facut, l-am pus langa celelalte 2 facute, si am plecat nush ce sa fac.

Si cand am revenit, ma uit la cele doua seturi de cate trei filme (3 facute, trei nefacute), sh nu imi mai dau seama care sunt facute si care nu.

Asa ca am loat din gramada gresita trei filme (care erau deja facute, da’ io nu stiam), si am continuat sa fac poze cu furie, pana cand am terminat din nou filmele.

Peste doua zile, cand o fost cu filmele la developat, sor-mea o vrut sa ma sinucida in chinuri groaznice, dupa care sa ma taie in bucatele si sa fiarba bucatelele.

Pentru cei care nu stiau: sor-mea, de fapt, e-o doamna.