Dispariția lui Maradona a lăsat în inimile noastre un GOOOOOOL! imens

Nu am văzut documentarul cu Maradona din 2919, l-am văzut însă pe cel al lui Kusturica, deși sunt la fel de pasionat de fotbal pe cât sunt și de baseball (și chiar nu pot spune chiar că mă dau în vânt după oină americană).

Am rămas însă cu două amintiri din documentar.

Prima, cu imaginea fostului jucător fără pereche pe teren, dar prăbușit iremediabil sub povara propriei glorii și a propriilor adicții. Tatăl plin de regrete pentru că nu-și amintește ce s-a întâmplat la zilele de naștere ale fetelor lui din cauză că era prea torpilat. Figura publică cu așa de puțină relevanță pe plan internațional, că doar Chavez, Castro și alți dictatori bananieri îl mai băgau în seamă. Un Don Quijote blocat în nu știu ce războaie interminabile cu FIFA din anii ’90 și cu o furie viscerală împotriva Angliei, în urma războiului din Falkland. Un uncheș despre care nu se poate spune că era nesenil sau tot timpul coerent, peltic în exprimare, obosit în permanență. Un om a cărui personalitate nu reușise să se ridice la înălțimea jucătorului. Un om poate deja mort, dar el încă nu știa asta.

A doua, cu imaginea unui bar tematic (oare din Buenos Aires?) dedicat lui Maradona, unde pe plasmele dinăuntru rulau în buclă meciurile și golurile lui Diego. Oaspeții cu adevărat de seamă erau însă invitați sus, la lounge, unde aveau pregătit un show interzis minorilor, cu niște argentinience focoase care făceau niște treburi cu niște coceni de plastic sau cauciuc. Iar patronul barului se tot uita la clienți și se tot minuna: băi, am adus cele mai frumoase femei din Argentina și nimeni nu se uită la ele, toți stau cu ochii beliți la TV-uri și se uită vrăjiți la golurile lui Maradona!

Acuma, că s-a dus… Sf. Petru nu cred că va putea apăra poarta aia dacă Maradona va vrea cu adevărat să intre.


Foto de la Julius Constantinescu

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 8 comments

  1. Attila Reply

    Gropare, ne vom aminti de magicianul de pe teren și nu de omul care din păcate nu a reușit să își găsească rostul dincolo de stadion.

    Doamne doamne amu își poate face echipa de fotbal, atacantul i-a ajuns.

    • Zev Reply

      Atti, razbate umpic de etichetare in comentariul tau. Ce a facut Maradona e o consecinta nefasta, nu o cauza. Anxietati avem cam toti, si tu, si eu, si Gro. In marea majoritate sunt minore si aproape benigne, in sensul ca nu ne permit sa-i dam un mare pumn n fata directorului. Maradona a turnat peste alcool, droage etc. Nu putea avea decat moartea ca consecinta. Sa ne impacam cu ideea ca e mai linistit acolo unde e, in selectionata Raiului banuim.

    • Groparu Nemernic Reply

      E un fel de discuție de ambalat și omul bântuit de războaiele lui personale cu sine, și jucătorul formidabil. E greu să mănânci produsul fără a simți pe limbă ingredientele.

  2. Zev Reply

    PS – la fel de ilegitim crud imi pare insasi postarea lui Gro. Razboiul lui cu FIFA e complet irelevant, nemaivorbind de faptul ca insasi FIFA si coruptia sa sunt legendare. Hai sa-l lasam sa doarma in pace, cu bunele si relele sale.

    • Groparu Nemernic Reply

      Nu știu dacă am reușit să fiu malițios în postare. În discuția din documentar despre FIFA (de acord, instituție bântuită de scandaluri cât cuprinde) omul părea un bătrânel încrâncenat pe copiii care-i fură cireșele. Mi-ar fi plăcut să văd un pic de detașare lucidă.
      Treaba asta combinată cu frecventarea dictatorilor latino-americani a dat un cocktail destul de neplăcut la gust.

      • Zev

        Pai tocmai, Gro, bietul Diego n-a mai fost lucid de prin anii 90! D-aia spun de consecinte de anxietati (raportate frecvent in presa) si abuz de alcool si droguri. El nu mai era el demult.

      • Attila

        Zev, o mai fost și alții în capcană de chimicale si alcool. Se poate ieși. Dar e nevoie de o bunăvoință ambalată în cruzime rece aplicată țintit, ca să funcționeze. Chestia ce îl ținea funcțional era povestea ce îți spunea în fiecare dimineață înainte de a ieși pe teren. Cum a dispărut povestea, oglinda nu îi mai zicea nimic atrăgător. Greu de ieșit din starea aia.

      • Groparu Nemernic

        Mi-a plăcut (de fapt, m-a întristat) ce a declarat sora lui Maradona, citez din memorie: ”Diego nu și-a mai aparținut de la vârsta de 15 ani”.
        Nu prea poți scrie numai de lucrurile spectaculoase pe care le-a făcut un asemenea om, trebuie un pic nuanțată povestea. Și îmi place să cred că nu am insistat prea mult pe partea tabloidă a vieții lui.
        Asta e, s-a dus! Cu bune, cu nebune.

Leave a Reply to Attila Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *