De ce nu primim drept de muncă în Marea Britanie
Din cauza barierelor lingvistice. Insurmontabile bariere lingvistice.
Doi români în Londra, angajaţi în aceeaşi perioadă, la aceeaşi firmă englezească, discută între ei după vreo lună:
– No, mă, ţi-or mărit ăştia salariu’?
– Siiiiiguuuur, zice celălalt; de luna viitoare va trebui să vin în ziua de salariu cu un sac mai mic.
– Suck your what???? se bagă un englez in vorba.
Altă discuţie:
– Mă, ai facut chestia aia pe care te rugasem s-o faci?
– Mă, nu, că m-am luat cu treaba. Da’ las’ c-o fac acuma.
– Mă, las’ c-o fac io.
– Mă, nu, o fac io.
– O fac io.
– O fac io!
– Good gracious, se bagă englezu’ in vorba, stop insulting each other!
S-a intimplat in Irak,intr-un PX american (un fel de magazin militar). Un coleg discuta cu vanzatorul (pakistanez) in engleza.Colegul ( fluiera engleza fluent si de la vorbit il dureau mainile) a lasat sa-i scape si un “lasa ma ca fac eu”.Vanzatorul s-a simtit atit de jignit incat a chemat politia militara americana.A trebuit sa cheme un ofiter din comandamentul nostru,care dupa lungi discutii pe teme lingvisice, a reusit sa dezamorseze situatia.
Ar mai fi si cazul angajatilor care se despart cu un sincer “Pa si pusi” 🙂
am făcut armata într-un loc înfrăţit cu jandarmeria franceză, având inclusiv o profesoară tinerică pentru un curs de franceză, nivel avansat. nu eram niciunul prea avansat, da’ orice motiv de fofilare era bun 😉
e, la un moment dat, după ce scrie tipa la greu pe tablă şi apoi şterge, normal că se îmbâcseşte buretele…
“Quelqu’un doit MOUILLER l’eponge, s’il vous plait…”
mais oui, ca ne plait beaucoup 😛
@ chien: uuuu! Esti cumva Irak veteran?
@ alunelu: pusi, un cuvant pe care toti masculii il iubesc.
@ boemul: asta fusa unexpected, ca sa zic asa :)))
Bariera lingvistica :))
desigur, se poate si invers. un amic francez ii spunea iubitei lui romance in fiecare seara: “te doresc noapte buna”.
@ r: asta-mi aduce aminte de cumnatul neamt si felul in care isi potolea copiii care se smiorcaiau:
GATA CU PLÂNGE!!!
La top gear, GPS-ul masinii lui James repeta obsesiv in romaneste: “si iesiti pe a doua la dreata. iesiti pe urmatoarea la dreapta, iesiti la dreapta.”
da se intampla in UK.
dar cand eram in franta aveam shi (n am diacritice aci) care suna exact ca chier. pardon my French, saracii colegi cand ne auzeau cu shiurile la noi cand manacam…
D-apai pe cine intereseaza drept de munca, ai ??? Noi vrem drept de sedere, bre ! 🙂
Ba Gropare, noi ne radem de aceleasi chestii. Vezi aici: http://kretiopleti.wordpress.com/2012/11/01/maestrul-bucatar/
Nu stiu de ce-si fac asa mari griji cu joburile, sa se uite peste canal sa vada ca nu joburi vrem. Sa amenjaeze corturi si spatii de cersit si s-au scos cu noi.
@ Troznea: ahahaha, demential :)))))
te paleste cand te astepti mai putin. terasa, maastricht, in stanga 4 olandezi, in dreapta 2 japonezi. bere, limbaj foarte degajat, doar nu deranjezi pe nimeni. unul din japonezi, in romaneste, cu accent ardelenesc: sunteti din romania? japonez din cluj la fackultate in maastricht. si cica acolo tre sa invete, ca nu merge cu mituri. oricum, am citit pe fata lui ca nu e ungur
Da …am fost in 2007-2008.
Eu zic ca se trece peste barierele lingvistice daca ai in Romania un cont in banca de fro’ cateva zeci de mii de euro macar.
tara faza cu “O fac io” :)) marfa!
atata zic: doici land!!!
Razi tu razi , Harap Alb, dar romanii adevarati o duc mai bine oriunde in lume , afara de tara lor , precum scrie si undeva in Biblie “”Nicaieri nu este pretuit un proroc mai putin decat in patria si in casa lui.” (Mat.13:57)
englejii ăștia și urechile lor mari !
Faza cu “fac eu!” e tare si mi s-a intamplat si mie. Prin 2006 lucram la o Fundatie umanitara condusa de doi americani simpatici (fie-le tarana usoara, intre timp au plecat la Domnul). Bucatareasa era o femeie cam simpluta, de etnie rrrroma si, pe deasupra, cam surda… La un momen dat, livingul fiind plin de invitati din america, Sue (asa o chema pe presedinta) dorind poate sa-si etaleze cunostintele acumulate de limba romana, si-a dat cu parerea ca s-ar impune un tort… bucatareasa, cu siretenia si oportunismul caracteristic rasei a inceput efectiv sa tipe: “Fak io, Mama Sue, fak io!”… Va dati seama ce-a urmat…