Se făcea că era odată o ţară în centrul şi estul Europei; de fapt, mai mult în est decât în centru.

În ţara asta a început la un moment dat o campanie naţională de colectare a gunoaielor din natură. Campanie naţională, cu presă, TV, radio, bloage, ce mai, zeci de mii de voluntari din toată ţara s-au adunat şi au purces către păduri şi poieni să ecologizeze şi să cureţe; şi au ajuns şi într-un sătuc de munte, unde au umplut văile şi au început să robotească după PET-uri, ambalaje, resturi de materiale de construcţii, saci de nailon, pungi, hârtii… rămăşiţe ale unei populaţii înfloritoare de Homo Grătarius.

(acuma spuneţi cu mâna pe inimă că nu veţi visa păpuşa asta la noapte)

Când au terminat treaba, voluntarii însetaţi şi înfometaţi s-au oprit puţintel la ABC-ul sătesc, unde au făcut o vânzare de zi de salariu în Las Vegas. Sucuri, croasante, pâine şi conserve de pateu, fructe, bere şi tăt felu’. S-au suit apoi în autocare şi au plecat de unde au venit, lăsînd în urma lor valea curată ca o farmacie.

Cârciumarul satului nu şi-a crezut ochilor când a făcut monetarul în ziua aceea: cele două autocare de tineri îi înmulţiseră de vreo 140 ori venitul lui normal pe o zi. Şi-a frecat palmele şi a mulţumit proniei cereşti, convins că asemenea vânzări nu mai pupă el pe botic curând, şi a dormit fericit ca un prunc scăpat de o constipaţie severă.

Anul următor, în cadrul aceleiaşi campanii, tinerii au revenit şi mai entuziaşti şi au curăţat iarăşi valea de toate gunoaiele (păcat că nu se fac şi pe la televiziuni acţiuni din astea), au coborât iarăşi la birt, unde iar au făcut vânzare cât un şeic petrolist din Abu Dhabi, sau cât băiatul lu’ Mazăre în concurs de cheltuit cu soţul Elenei Băsescu şi cu Mazăre la Mamaia. Ce mai, patronul deja era în extaz, deja identifica un pattern comportamental, nişte reiteraţii behavioriste, nişte comportamente compulsiv repetitive.

Aşa că, în al treilea an, cârciumarul s-a dus el însuşi cu vreo 20 de căruţe de gunoaie, pe care le-o şi deşărtat în cele mai verzi poieni de lângă sat, ca să vină şi mai mulţi tineri la cules de porcării. Căci pe lângă că era un fin psiholog, omul era şi marketing manager, care înţelegea în profunzime piaţa şi nevoile ei.

(şi acum mai uitaţi-vă o dată la păpuşă, vă rog eu frumos, vă mulţumesc)

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 10 comments

  1. boemul Reply

    dracu’ se mai duce la plantări de copaci, dacă după aia îi apucă pe săteni defrişatul!
    vezi, tocmai d-asta organizatorul trebuie să furnizeze pileala şi păpica 🙂

  2. mixy Reply

    Românul nu-i născut poet, ştii?
    Acum ar fi bine să vorbim cu echipa aia să-i ducă nişte camioane de gunoaie din altă parte ca să-l îngroape în rahat pe marketing manageru’ ăsta ca să-i fie de bine !

    Şi fi-ţi-ar păpuşa ! iniţial am crezut că-i copil, am încremenit.

  3. Groparu Reply

    @ Ion: io inca sper ca nu…
    @ mixy: sa stii ca io nu m-am la poza cand i-am facut upload, deloc.
    Si tot am visat-o.

  4. kino arlechino Reply

    eram sigura! dupa cum spuneai , carciumarul era extaziat de ce vanzare facuse….eram sigura ca va aduce el alte gunoaie numai sa mai aiba profit!?! nu conteaza cum……important este sa castige el bani!…..si mai este un aspect cei 7 ani de acasa! daca copilul vede ca parintii lasa gunoie pe unde trec…asa face si el la randul lui! la capitolul civilizatie……suntem repetenti! din pacate!

Leave a Reply to kino arlechino Cancel reply

Your email address will not be published.