Eftimie scrie aici (și) despre arhitectura din Ardeal și despre felul cum:

1. Stăpânii noștri unguri și sași au pus osul la treabă și au înălțat cetăți falnice, ale căror turle erecte mai pot fi admirate și astăzi de autocarele pline de chineji și japoneji care, din păcate, nu ne invadează țara ca turiști (Saschiz, Biertan, Brateiu, Valea Viilor, Cristian, Slimnic, Câlnic, Prejmer, Cisnădioara, Rășnov… cică-s vreo 400 de toate);

(Între noi fie vorba, în cetățile astea sașii o alegeau pe grăsana satului, o puneau pe metereze să țină o ditamai pită într-o mână și cu cealaltă să-și facă spanking peste ditamai fundul dezgolit în direcția tătarilor oripilați care-i asediau, semn că mai aveau încă slană și pită să reziste atacului. Șpac-șpac! așa-i tremurau bucile, ca piftia în slow motion. Nici o oștire cu mintea-n cap nu putea rezista unei grăsane, aman, aman! Învață de aici cum se protejează patria, Iosif Vissarionovici, sugaciule!)

2. Noi, ardelenii, când ne-am apucat de construit, am ridicat niște blocuri de beton armat cu estetica unui calup de brânză Tofu, oribile, dezgustătoare, sinistre, respingătoare, odioase, abominabile și pe deasupra și locuite de ardeleni. Și care mai și costă dublu cât o casă ieftină-n Creta (vă jur, am văzut astă vară un anunț cu casă cu 5 camere de vânzare în Creta cu – țineți-vă bine – 28.000 EUR. Dap)

Mno, aici faza un pic se schimbă: pentru că, de fapt, ardelenii nici măcar asta nu au fost în stare să construiască! Așa cum am aflat eu de la băștinașii (a)mărășteni când am lansat iarna asta Usturoiul la cinema Mărăști, planurile acestor mirifice blocuri le-au făcut arhitecții sovietici și nord-coreeni. Aduși într-un schimb de experiență prin anii ’50-’60 la Cluj și, mai mult ca sigur, îndopați cu pălincă dulce până le-au pocănit urechile, deci li se iartă că au făcut design puternic inebriați, plus că sigur nu au văzut ei prea bine schițele cu ochii lor ăia oblici. Când or venit prima dată în Cluj de la aeroport, familia nemțească a soru-mii or scos toți instant camerele video ca să filmeze abominația.


Keops, ești mic copil, bro (sursa)

(Apropos de Usturoi, am băgat acolo o scenă în care copiii fugiți la oraș ajung în Mănăștur, la dihania aia de bloc de lângă pod, și pică în extaz: ”- Ia, mă, ce blocuri faineee!” ”- Așa blocuri numa’-n paradis mai vezi!”)

Ce au construit ardelenii? Păi cartierele Gheorgheni, Grigorescu sau Plopilor (unde era să mă bat eu cu indigenii pentru un loc de parcare), care arată aproape a comunism cu față umană.


Vă zic eu, locuințele din Beverly Hills îs nimic! În Gheorgheni îs mult mai scumpe (sursa)

Și ca să închei cu ceva ce nu știați legat de schimburile de specialiști din fostul spațiu comunist: fostul meu prof Baciu, tartorul catedrei de franceză de la Litere (s-o dus amu să-i învețe franceza veche pe înjeri) s-o trezit, odată, cu un Viet-Kong speriat, adus la oră!

Și povestea lui era chiar interesantă: vietnamezul era ceva combatant din tranșee din timpul războiului cu americanii. Și pe care efectiv l-or luat cu japca din linia întâi, l-or pus să se lepede de Kalash, l-or îmbarcat în prima cursă către Cluj, unde o stat 5 ani de zile… o urmat cursurile UBB ca orice alt student, o beut în Music Pub, o dat examen din limba română veche, scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, Miorița și poeții Văcărești… și apoi o plecat înapoi, că țara tocmai se eliberase de capitalism și avea nevoie de lucrători. Plus că avea și vreo doi copii pe-acolo, cu care nu luase legătura deloc în ăștia 5 ani.

Despre catastrofele imobiliare adevărate ale Clujului din perioada comunistă vă scrie Moșu’ Groparu în alte postări, dacă n-ați fost cuminți.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 24 comments

  1. Atti Reply

    Pfuai Gropare, aici m-ai prins cu niste amintiri de numa numa. Modul de batut campii, activat!

    Mama in epoca glorioasa de constructie a socialismului lucra la Trustul de Constructii Civile, in Someseni, pe unde e (a fost) Ambient. Eu eram in clasele primare pe vremea aia, iti dai seama, loc de vacanta nu prea dar nici nu trebuia, ca mama avea o chestie tare faina pentru mine – ma plasa in grija unui sofer de Kraz (nea Nelu), de basculanta (pocaitu’ Porumbel), de FT (nea Puiu) si stia ca toata ziua nu are treaba.

    No, se facea ca Mama era responsabila de foile de parcurs. Foile astea erau mare smecherie pe vremea aia, ca in functie de cati kilometrii iti dadea mamica sa faci cursa, tu, ca si sofer, puteai consuma X sau Y kile de motorina, moneda de schimb valoroasa pe vremea aia. Trocul era asa: ma, eu iti dau niste km in plus, tu te faci babysitter la Attika 😛 Iti dai seama, era concurs pentru post. Bine, entusiasmul a mai scazut dupa ce am fost lasat nesupravegheat si am pornit Kraz-ul de era sa demolez birourile, dar aia e alta poveste.

    Pe vremea aia, 86-87-88, Marasti era in plina constructie, o buna parte din Gheorgheni era inca lan de porumb si Krazurile carau panourile de beton pentru blocurile plebei, camerele gata facute (da ma, erau si modulare, vai de capul lor) pentru garsoniere, BCA si caramida pentru blocurile de nomenclaturisti si alte cadre. Aoleu si acum ma ia cu friguri cand imi amintesc de blocurile facute in viteza din Marasti, unde solul era asa instabil de picau macaralele alea imense la orice furtuna. Noroc ca nu suntem in zona de cutremur, ca o buna parte din Manastur, partea de sub Recuperare din Zorilor, blocurile de 4 de pe Iugoslaviei, garsonierele si panourile din Marasti ar disparea in cateva secunde 🙂

    Planurile in sine erau livrate gata facute la Trust (pe str. Devei), atat ca aspect cat si executie teoretica tehnica, modificarile acceptate erau doar cele care se impuneau la momentul realizarii. Cine le realiza ca si aspect? Pfft, dracu stie cine era in stare sa conceapa asa niste oribilitati intr-un stil de combinatie neo-baracă și brutalism din ’60. Urate rau in orice caz.

  2. Atti Reply

    M-am oprit ca striga nevasta dupa mine sa hranesc aricii din dotare. Si-apoi mi-am dat seama ca o buna parte din blocurile neobaracă pe care le umplem amu, sunt construite pe niște povești destul de triste.

    Una din ele e cea a hoștăzenilor (hóstátiak), care practic au fost distrusi de blocuri. Titulescu, Pata, capăt Brâncuși, Între Lacuri, capăt Mănăștur, erau zonele locuite și lucrate de grupa asta. Ce erau ei? Întreaba un etnograf, dar erau un brand în toată regula. Când le vedeai cu rochiile apretate, lajbi-ul tipic și baticul verde, mergeai direct la ele, ce să mai cauți marfă altundeva. Nu se țineau țărani, erau un fel de gentleman farmer. Dacă mergi prin piețe și ești atent mai poți găsi câte o tanti de genul, de ai timp să stai la povești cu ele, primești istorie a la Cluj de nu o să ai destul spațiu pe blog 😀

    Vezi tu, puțini isi mai amintesc că Patarat nu era singura groapă de gunoi a Clujului, mai era una la Dealul Sterp / Colina. Unde tu acum vezi blocuri si spitalul ala pe jumate terminat, zona aia e practic primul proiect de reabilitate ecologica. Habar nu ai aia ce au sub picioare.

    Industrializarea fortata si uniformizarea populatiei importate in Cluj a avut o solutie simpla: demolam tot. Cum? Cu forta. Eram copil, dar tot te prindeai ca era ceva putred. Stateau oamenii in fata caselor si refuzau sa creada ca se intampla pana in momentul in care intra buldozerul in pereti. Primeau in schimb un apartament de doua camere, nefinisat in multe cazuri. Drame cate vrei. Neterminatii astia care plang dupa comunism, au uitat convenabil pe ce s-a cladit gloriosul socialism.

    Graba asta de a demola si a construi a dus la tot felul de situatii hilare. Iti dai seama, ordinele erau ordine, planul cincinal era sfant, dar material de unde, ca mare parte din ce era utilizabil, era trimis la export. Si apoi fă tu beton din ce apuci, că încărcai pe platformă la Kraz 8 panouri, ajungeai in Mărăști cu 4 intacte, restul crăpate. Gropare, crede-mă că în pereții blocurilor din Cluj sunt de toate, de la cotoare de măr până la șobolani morți. În careva bloc din Mănăștur este inclusiv agenda turnătorului de serviciu din Hala, care a fost bătut, luat agenda și băgat într-un panou proaspăt turnat. Să vezi faze cand era inspectie de la Partid, direct din Bucuresti. Iti dai seama ca din cauza lipsei de material, motorina, chef si altele, planul niciodată nu era respectat. Si se ajungea la un fel de Pristanda, în care delegatia era plimbată si invărtită, de numărau un bloc si din fată si din spate, de exemplu alea de pe Dorobantilor, care dau si către Năsăud. Trebuia să iasă la număr, curat murdar, coane Fănică.

    Aaa, la un moment dat am fost scos vinovat pentru rezultatele proaste ale betonului bagat la teste. Sa vezi faza.

    Langa biroul lui Mama (pe care era sa il demolez cu Kraz-ul), era un laborator de analiza materialelor. Era acolo ditamai presa, care si acum imi amintesc, ziceau laborantii ca era in valoare de 5 Dacii 🙂 Na, se lua beton din halele de turnare si se bagau in niste forme, se faceau niste cuburi. Apoi se bagau in presa si cubul trebuia sa reziste la habarnam ce valori. Iti dai seama, cum ciment bun din parti, cuburile se sfaramau ca rahatul uscat la soare. Na, eu la un moment dat m-am pisat in una din forme. Pai eu tot ziceam ca vreau la baie, nu m-a bagat nimeni in seama, ce sa faca un copil de nici 6 ani 😀

    Eu credeam ca se supara, vai de mine, nici vorba. Nu ai vazut tu veci niste laboranti asa de fericiti ca te-ai pisat in munca lor, aveau motiv ca de ce nu rezista monstra la presa 🙂

    Gropare, sunt zeci de povesti. Sute daca le bag si pe ale lui Coco (care baga din greu la Icral si la Instalatii /Gr4), ale lui Nenea V. si N+1 altii.

  3. boemul Reply

    vere, da’ am văzut în Ardeal blocuri mult mai naşpa, aş fi jurat că eram în Ferentari…

  4. zippo Reply

    “Cine a construit blocurile alea urate”
    O ‘somitate în materie, un om deosebit’ cam aşa sunt consideraţi toate mediocrităţile care au slutit lumea românească (îi găseşti cocoţaţi în general lângă psd, prm şi aşezaţi frumuşel sefuleti sau funcţionari cu grad înalt prin ministere).

  5. alexnicolae Reply

    am vazut pe travel channel cum o imbrobodit o agenta imobiliara ceva americani sa cumpere un apartament in cluj, cu vedere la fir de iarba cu 120000 $.

  6. Ady Reply

    Cum arata e una, dar cum sunt construite e uneori de vise rele. Eu n-am povesti ca ale lui Atti (tata e prof, nu inginer), dar chiar aseara imi aminteam cu ce ma amuzam eu anul trecut pe vremea asta. Anul trecut pe vremea asta, in urma unor avarii cam dese la coloanele de apa (si a altor avarii mai putin dese) poporul de la mine din bloc a decis inlocuirea tevilor. De la primarie s-a comunicat ca e musai pe vechiul amplasament, adica in pereti. Pana la jumatea etajului 2 a fost cum a fost, tevile era un soi de scafa, era cumva un pic de gol in jurul lor. De la jumatea et 2 in sus erau ingropate in ciment. Ca sa fim mai corecti, fusesera montate si apoi turnat ciment/beton, ceva peste. Dupa 1,5 zile in care au reusit sa dezgroape tevile de juma’ de inaltime de apartament am decis sa ne bagam picioarele in directiva de la primarie si sa montam tevile pe exterior. Cate 2 gaurele in podea si plafon si gata. De unde stiu? Stau la etajul 2. 🙂 la sfarsitul lui ianuarie trecut riscam sa omor oameni cu mainile goale cand auzeam cuvantul “tevi”.

  7. thecreatrix Reply

    mi-a mers la inima postarea asta, gropare. de abia astept continuarea.

  8. thecreatrix Reply

    i-auzi ce zice amica mea sandra: “oho, puiule, in 3 ani s-au schimbat multe in cluj. tu ai fost plecata si acum vrei sa te intorci. dar vezi, clujul s-a dublat ca nr. de blocuri, sunt cartiere noi (europa, buna ziua, borhanci) iar manasturul, marastiul, grigo sunt considerate semi-centrale si preturile pe masura+ florestiul face parte din cluj”.

    doamne fereste, ce s-a intamplat intre timp?!!

    dar totusi, locuiesc in zona semi centrala. vorba lui piticigratis, sa curga invidia! :))

  9. Stefana Reply

    Gropare scoate-l pe Atti la o bere sa iti mai povesteasca si apoi tu ne zici noua, ca mie imi plac povestile reale despre Cluuuuj.
    Eu stau Intre Lacuri si ma mir ca multe blocuri sunt construite pe terenuri care nu de mult erau pline de stufaris.
    Si acuma se construiesc aici langa mine 2 blocuri cam prea aproape de lac, zic eu. Sa nu mai zic de blocurile alea doua de langa Iulius, care sunt construite pe un teren unde acuma 10 ani era un lac.
    Si apropo de ce zicea Atti despre lumea care locuia Intre Lacuri, intre noul bloc de langa Iulius si lacul din dreapta ( nu cel cu scena plutitoare ) este un teren care banuiesc ca azi costa o gramada de bani. Cand eram eu mica mica inca mai traia batranul care avea pamantul. Nu stiu cum a facut, dar nu a reusit nimeni ( nici macar comunistii ) sa-i fure terenul. Si nu voia sa vanda la nimeni. Statea batranelul singur intr-o baraca , inconjurat de o gramada de caini si niste gaini, vaci … 😀 . Intre timp batranelul nu mai este printre noi, dar terenul inca tot a ramas intact, fara vreo vila sau bloc pe el. Si la cum se construieste in zona, cred ca o sa ramana singurul petec de iarba din cartier.

  10. Bula Reply

    La betoane, termopane si polistiren se pricep noii “specialisti constructori”, dar – din pacate – habar n-au ce inseamna valoare arhitecturala !
    Clujul este vestit de palatele seculare, minunatii ale bresrelor constructorilor de altadata.
    Acum nu mai sunt bresle, specialisti si mai putini.
    Tractoristii se re-califica la locul de munca: devin “elctricieni”, “instalatori”, “specialisti izolatori cu polistiren” etc.
    Cumpara materialele de constructii gata preparate, le amesteca cu apa si le folosesc peste tot – fara sa le cunoasca compozitia si competenta.
    Si asa se face ca, ornamentele monumentelor istorice se darama de pe cladiri cu tarnacopul (cica-s periculoase), nimeni nee-fiind in stare sa le REPARE, restautreze !
    E prea complicat sa inveti meserie, tehnologii (inclusiv cele vechi), daca nu exista scoli adevarate de meserii !

  11. Atti Reply

    @Bula

    Aidecapulmeu. Stii ce complicat e sa le repari / restaurezi?

    Firma familiei se ocupa de administrat asociatii de proprietari. In turma de asociatii sunt nu numai bloace comuniste ci si cladiri vechi, cum gasesti pe Horea, Napoca, Piata Mihai Viteazul si altele de genul.

    E crunt cu ele. Si sa stii, faza ca nu ar pune proprietarii mana de la mana (prin asociatie) sa repare e falsa. Nu, oamenii cu greu dar ar aduna banii. Problema e birocratia. Primaria stie sa vina cu amenzi si amenintari, dar solutii? Din pla de cerb de aur, scuzati franceza. O reabilitare a fatadei este atat de complicata, cu atatea stelute la oferta, incat cei mai multi sunt pur si simplu depasiti de situatie. Si atunci e clar: la un moment dat se ajunge in stadiul in care cade tencuiala, mare scandal prin presa, reapare eterna discutie a deposedarii proprietarilor si se rezolva fix tranta. Astia de la protectia cladirilor istorice sunt niste masturbatori tristi, care stiu sa grohaie prin comitete si comisii, stiu sa faca dosare, dar cand vine vorba de chestii clare si concrete, se agata de orice: pai noi am face, dar aia sunt de vina, nu ne lasa!

  12. Bula Reply

    @ Atti
    Imobilele de PATRIMONIU (monumente de cat. A si B) sunt considerate ca averi a STATULUI, dar si al OMENIRII !
    Ca urmare, intretinerea acestora este de interes major, trebuie finantate din bugetele colective (locale, nationale, europene), fiind de interesul tuturor pastrarea lor in bune conditii !
    Baiul e ca, cei care sunt pusii in reteaua birocratica sunt de model Pile, Cunostinte, Relatii, nicidecum cunoscatori.
    Fatadele cladirilor sunt pe domeniul public, ca urmare intretinerea si repararea lor trebuie rezolvat obligatoriu tot de autoritati !

  13. Micu Lord Reply

    Bula, fara suparare dar fie romana nu e limba ta materna, fie ti-a placut scoala cum ii place pisicii sa faca baie.
    N-ar fi problema asta, dar modul in care te exprimi deriva din modul in care gindesti. Cu picioarele (esti fotbalist, cumva?).
    Lasa lozincile sau apuca-te de politica. Ai face echipa buna cu Grapini si Vanghelie.

  14. Remus Reply

    Iooooooi, deci frate, tu te iei de Manastur? mie chiar imi plac blocurile pe exterior, sunt clasice perioadei comuniste, doar nu voiai sa arate ca si casa alba?
    amu. take a deep breath deschide geamul …da o gena imprejur, apoi o sa consideri blocurile din Manastur un fel de Dallas. haos mai mare ca in floresti nu cred ca exista in Romania.
    Haosul are mai multe layere: trafic inspre si dinspre, stradute pe care nu creed ca incap pompierii, hidrantii…awai..etc

  15. adi Reply

    Cartierul intre Lacuri a fost construit sub conducerea ing Dimitriu consilierul local PSD in ultimii 20 de ani ,in present pres.Camerei de Comert si Agricultura Cluj va spune nea Adi care si-a cheltuit tineretea trudind la acele blocuri care sunt construite pe nivel mult mai inalt decit blocurile construite anu trecut de Boc care obstructioneza scurgerea apelor pluviale din intreg cartierul Gheorgheni
    ele au fost amplasate aberrant dupa primul lac obstructionand scurgerea apelor spre lacul 2 si mai departe
    spre albia raului Somes ca urmare vor fi inundate str.fosta
    Cehoslovaciei ,care va duce apele spre cart. Marasti unde toate subsolurile vor fi inundate iar pe Teleorman si vecinatati va fi ca la Venetia. la fel ca pe Maramuresului,Oasului,etc.

Leave a Comment

Your email address will not be published.