Vagabond european

Cand eu si telefonul meu eram pe roaming

Cum călătoream la 20 de ani

Doamne, ah, ce viaţă mai duceam! - Ai terminat cu licenţa? Vii la mine în Germania o lună de zile ca să lucrezi, să faci şi tu un ban înainte de masterat. - Danke, soru-mea! Aşadar, într-o zi călduroasă de iulie, mă aflam pe peronul autogării din Sibiu, pregătit să mă sui în autocar. Eram în anul de graţie 2001, după ce transpirasem sânge cu leucocite mărite la licenţă, urma să mă tratez cu o doză de Germanie. O lună de mâncat cele mai exotice lucruri (gen spaghetti şi pizza!!!), de muncit şi de venit acasă cu bănuţi. Eram, practic, o beizadea.…continue reading →

Fotoreportaj: trei zile în Roma

Alte evenimente hotărâtoare în afară de experienţa de la restaurant din prima seară şi de eliberarea lui Adrian Năstase din puşcărie nu s-au petrecut în excursie; aşa că vă prezint un fotoreportaj, de data asta şi cu poze care te uiţi. Tittie Tittie -detaliu Dacă aveam asemenea sculpturi în bisericile ortodoxe, acum am fi condus noi lumea, cu patriarhul Daniel; plus că sigur nu mai ratam nici o slujbă de duminică. Oare ce-o fi vrut să zică artistul cu lucrarea asta?…continue reading →

Lasă-mă, Papa, la Roma

Cred că Roma e cea mai nebună capitală în care am fost vreodată. Pe lângă ea, Bucureştiul e un mic orăşel nordic unde toţi localnicii sunt nişte pensionari politicoşi. Tura asta de Italie am plecat cu două idei fixe în cap: am încercat să nu mai halim chiar pe centru' centrului care e el centru (aşa cum ne învaţă travelgirls) şi să merem prin ceva muzee, că deja mă plictisisem de atâta renaştere şi antichitate greco-romană-italiană. Aşadar: ajungem în Roma, după ce ne-am râcâit cu greu sentimentul de vinovăţie că plecăm fără Gropărel…continue reading →

Din pristolul de la Roma să-i dau calului lasagna

Vineri primesc un telefon cu prefix 379. Mă, zic, ce naiba, iar mă sună Vaticanu'? - Alo? - Bă Gropare! De ce nu suni înapoi când îţi dau bip? - Cine-i la telefon? Tu eşti, Jorge Mario Bergoglio? - Francisc, bă Gropare. Acum mă cheamă Francisc. - Te-ai măritat, sau ce? - Nu, bă. Îs papă. - Mă, parcă am auzit ceva de genu', că o scris Benedict pe Facebook. - Eşti prekin cu Benedict pe Facebook? - Da, normal! - Bă, afurisit mai e neamţu' ăsta... mie încă nu mi-o dat Add.…continue reading →

Fotoreportaj gropăresc: o zi la schi

Toată viaţa mea mi-a fost frică de schi ca de profa de chimie. Mi se părea un sport al elitelor, pentru oameni pe care îi aşteaptă un giâp cât un camion la baza pârtiei, oamenii care sunt mereu serviţi la timp în birturile de la baza pârtiei, în timp ce tu aştepţi 40 de minute după un ceai cald ("pardon, bă clientule, tu nu eşti schior!), în general un sport pentru premianţii vieţii.…continue reading →