Am pavat și terasat în week-end de zici că l-am îngropat pe Jimmy Hoffa

Au venit! Au venit și au făcut treabă bunicică, mai ales că am stat cu ei zi lumină și nu prea i-am lăsat să-și facă mendrele.

Firește că nici ei, nici eu nu au calculat bine suprafețele și necesarul, așa că a fost musai să mai dau o tură după niște borduri chiar în ziua de lucru.

Și după niște ciment.

Și să mai comand un metru cub de nisip.

Și-am rămas cu o jumătate de metru cub de spărtură de piatră.

Și cu nisip de poți îngropa un faraon cu tot cu alaiul funerar și cu tot cu faraoneasă și cu caii ei, că aproape că mă gândesc să-l concurez pe Drulă, să îmi fac eu autostrada mea proprie și să-mi dau mie șpagă că am câștigat licitația.

A, și am prăfuit vecinii la greu, că atunci când s-au pus meșterii pe tăiat pavajul Keops-Antic-Clasic-Vintage-Rustic-Vechi-Old, apăi s-a lăsat un praf pe cartier că jumătate din România a fugit în Egipt, pe bune, uitați-vă și voi numa’ la pozele de pe Facebook, sigur aveți pe cineva plecat în Hurghada zilele astea, este?

Așadar: o parte din materiale. Pavajele le-am luat de la pavaje.ro, iar materialele de pe unde am nimerit, am sunat oameni, am cerut sfaturi (mersi, Emilian!).

Terasa, înainte de pavare. Se află într-o zonă umbrită în care oricum nu prea crește mare lucru, și dacă tot mai lucrăm o vară de acasă am zis cu nievasta că nu ne strică un locșor unde să ne putem bea cafelele fără să ne umplem de noroi dacă plouă.

Așa arată acum, fotografie din alt unghi. Nu e gata încă, mai trebuie umplute jardinierele cu pământ de flori, trebuie să plantăm flori, că marijuana recreațională nu e voie, că ne arestează Danileț, trebuie luat mobilier de terasă, când mai dăm de bani… și câte și mai câte.

Aici e partea care a fost cel mai puțin întreținută de vechii proprietari, iar faptul că panta e destul de înclinată ne dădea insomnii: dacă la o ploaie mai serioasă ne trezeam prin Someș? Cât de fericit mai poți fi cu casa-n Someș? Nu foarte.

Așa arată acum. Varianta cu jardiniere ni s-a părut cea mai elegantă și utilă, așa că am băgat de zici că se termină lumea, dar noi asta ne-am dorit, loc de plantat mărar! Și pătrunjel și leuștean și levănțică și leurdă! Că așa fac bloggerii care nu gătesc bine, ascund gustul eșecului culinar cu condimente și ierburi aromate!

La ultimul nivelam proptit niște scânduri, le las acolo până se mai așează pământul după prima ploaie.

Același loc, vedere de sus. E gata pregătit să primească roșiile, ardeii și castraveții! Meșterii mi-au propus să nu lăsăm spațiu între dale, dar eu îi suspectez că au făcut-o pentru că… păi, cum să vă zic, unul dintre ei nu știa să citească și probabil nici să socotească, deși era cel mai experimentat. Așa că după ce au plecat ei am repoziționat dalele (poza asta e făcută înainte de plecarea lor), de data asta cu 6 cm distanță între ele. Să vedem, că poate mă răzgândesc iarăși; dacă nu, mă răzgândește nievasta, că la ea nu există să nu fii răzgândibil.

No, cam asta a fost; de sâmbătă încoace fac minuni de vitejie să mai ascund ba o găleată de nisip, ba o roabă de nisip pe unde apuc, și așa am o febră la mușchii mei forțoși, de foioioi! Mai ales că aș vrea să mă prină Paștele cu locul curat; plus că mâine al rapelul la anti-COVID, și este posibil ca cipul Satanei Oculte să mă pună iarăși în cap, ca orice gripă minoră pe cei mai puternici bărbați!

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 15 comments

  1. Marina Reply

    Hmmm, deci nici tu nu ai noroc de mesteri buni :))) Sa fie un rapel fara efecte secundare ( prea multe … hahahahahahah) Sa iti fie de folos si sa fii sanatos, om bun!

      • Attila

        Na? Cum e cu efectele secundare? Sau alea mai pe seara?

      • Groparu Nemernic

        Mai pe seară.
        Deocamdată doar mă doare brațul, dar e posibil să fie de la pumnii pe care-i primesc de la fiu-meu – că e la vârsta aia la care totul seamănă cu un tătic pe care să-și încerce forța.

  2. Gupi Reply

    Noa, sa le folositi sanatosi, si terasa, si taluzul!
    Numa’ o nelămurire am: nu a zis nimic doamna legat de pattern-ulplacilor ? Că noi desbatem intens dacă să punem așa cum ați pus voi, sau 2+2

    =||
    ||=

    • Groparu Nemernic Reply

      Sincer, parcă 2 + 2 arată mai elegant. Așa mi-am pus în pivniță, că aveam șamotă în plus, și arată mult mai fain. Dar știi cum e cu gusturile 🙂
      Eu i-aș pune pe meșteri să îmi pună într-un colț ca la mine și într-unul 2+2 și luați atunci o decizie (vă fotoșopați în minte restul).

      • Andrei

        L.E.: n-am vazut butonul de reply, de-aia e double post mai jos. Rog @Groparu Nemernic sa stearga ce e in plus, desi e mai bine cu +++

        Cel mai bun model de pavele dpdv estetic, daca ai suprafata deja delimitata, este cel in os de hering (sau roata de tractor ii mai spun meseriasii de moda veche). De asemenea, este singurul care-ti mascheaza imperfectiunile la colturi sau care se muleaza ok daca ai unghiuri ciudate.

        Daca ai suprafata delimitata si de o forma geometrica regulata, poti merge 2+2, arata intr-un mare fel. Totusi cauta si “Herring Bone Pavement” pe gogu 🙂

  3. Andrei Reply

    Cel mai bun model de pavele dpdv estetic, daca ai suprafata deja delimitata, este cel in os de hering (sau roata de tractor ii mai spun meseriasii de moda veche). De asemenea, este singurul care-ti mascheaza imperfectiunile la colturi sau care se muleaza ok daca ai unghiuri ciudate.

    Daca ai suprafata delimitata si de o forma geometrica regulata, poti merge 2+2, arata intr-un mare fel. Totusi cauta si “Herring Bone Pavement” pe gogu 🙂

  4. Zev Reply

    Bravo, Gro. Sunt sigur ca vei gasi si alte beneficii a statutului de proprietar de arie pavata privata, nu numai cafeaua fara gumari. De exemplu, in caz de nesupunere civica, nu mergi la prefectura sau primarie ca sarakii, ci scoti cateva pavele, le pui in geanta de piele alaturi de laptop, si te duci ca un domn la omor de guvernanti, cu pavelele tale.

    • Groparu Nemernic Reply

      Ioi! Le-am cedat vecinului, că și el vrea să-și pună 🙂 mulțumesc frumos! M-ai fi salvat dacă nu băteam palma cu el! Că-mi stăteau pe (puținul) creier.

Leave a Reply to Gupi Cancel reply

Your email address will not be published.